Infracțiunea de abuz în serviciu

Pagină

Infracțiunea de abuz în serviciu rămâne, deocamdată, neschimbată, iar neglijența în serviciu nu va mai fi dezincriminată

Ordonanța de urgență care aducea schimbări importante în Codurile Penal și de Procedură penală a fost recent abrogată. Astfel, fapta de abuz în serviciu va fi pedepsită, în continuare, în aceleași condiții ca și până acum, iar cei care sunt sancționați pentru această infracțiune nu vor putea ocupa funcții publice, potrivit textului de lege. De asemenea, celelalte modificări care s-ar fi introdus pentru infracțiuni precum neglijența în serviciu, conflictul de interese și infracțiunea de favorizare a infractorului nu se vor mai aplica, textele de lege rămânând exact cum sunt în vigoare la acest moment.

Prin OUG nr. 13/2017, infracțiunea de abuz în serviciu ar fi cunoscut o modificare substanțială a textului de lege, însă acest lucru nu se va mai întâmpla în viitorul apropiat, întrucât ordonanța a fost abrogată duminică prin publicarea și intrarea în vigoare a unui alt act: OUG nr. 14/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2017 este actul care abrogă în întregime prevederile OUG nr. 13/2017.

Cea mai controversată modificare care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 11 februarie era cea referitoare la textul de lege al abuzului în serviciu: pe de o parte, se introducea, ca o condiție de incriminare fie producerea unui prejudiciu material mai mare de 200.000 de lei unei persoane fizice sau juridice, fie a unei vătămări substanțiale ale drepturilor și intereselor sale. Textul de lege care nu va mai intra în vigoare avea următoarea formulare:

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, cu știință, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă„, se prevedea în ordonanța recent abrogată pentru noua formă a abuzului în serviciu.

În plus, se mai adăuga și o altă precizare: dacă fapta de abuz în serviciu ar fi fost săvârșită în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, ea nu ar fi constituit infracțiune. Actualmente, această „scăpare” de la răspunderea penală nu există la infracțiunea de abuz în serviciu (dar nu este, totuși, o noutate, pentru că se regăsește la alte infracțiuni, cum este conflictul de interese).

De asemenea, OUG nr. 13/2017 stabilea și pedepse mai ușoare pentru acest tip de infracțiune: actul se referea la pedeapsa cu închisoarea de la șase luni la trei ani sau amendă, în contextul în care textul actual prevede pedeapsa cu închisoarea de la doi la șapte ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. În plus, cea mai mare schimbare din ordonanța abrogată era că noul text al infracțiunii de abuz în serviciu nu mai făcea referire la pedeapsa complementară de interzicere a exercitării unei funcții publice, ceea ce înseamnă că cei condamnați de abuz în serviciu ar fi putut să ocupe funcții publice fără probleme, cu toate că fuseseră condamnați pentru această infracțiune.

Așadar, textul infracțiunii de abuz în serviciu rămâne neschimbat: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”, potrivit Codului penal.

Prin OUG 13, infracțiunea de neglijență în serviciu era dezincriminată

În ordonanța abrogată duminică se mai stabilea și abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu. Potrivit reglementării încă în vigoare, această infracțiune presupune „încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”, conform Codului penal.

În mare, infracțiunea de neglijență în serviciu vine în completarea celei de abuz în serviciu, pentru că incriminează faptele de același gen care sunt săvârșite cu alt tip de vinovăție, adică din culpă. Dacă analizăm însă textul din ordonanța abrogată al infracțiunii noi de abuz în serviciu, pe lângă abrogarea a infracțiunii de neglijență în serviciu, vom constata că rezultatul este, de fapt, o dezincriminare a faptelor care, obiectiv vorbind, fac obiectul abuzului în serviciu (în textul actual) și care sunt săvârșite neintenționat.

Dar modificările în materia infracțiunilor de serviciu nu se terminau aici, întrucât OUG nr. 13/2017 mai conținea o mică alterare și pentru textul infracțiunii de conflict de interese. Astfel, nu am mai fi fost în prezența unei infracțiuni, dacă funcționarul public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, va îndeplini un act ori va participa la luarea unei decizii prin care se vor obține foloase patrimoniale necuvenite pentru persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

Ca să înțelegem mai bine ce s-ar fi schimbat, forma actuală a textului este următoarea: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În fine, ordonanța ar mai fi adus o schimbare și în cazul infracțiunii de favorizare a făptuitorului, în sensul că atunci când este făcută de un afin până la gradul al doilea nu ar mai fi fost considerată infracțiune. Actualmente, favorizarea făptuitorului nu se pedepsește doar dacă e săvârșită de un membru al familiei, iar prin membru de familie se înțelege, potrivit Codului penal:

  • ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;
  • soţul;
  • persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

De asemenea, ordonanța abrogată mai stabilea și că faptele de favorizare a infractorului nu se vor pedepsi, dacă vor fi comise în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.