Ce drepturi poți cere dacă ești asigurat în sistemul public de pensii

Pagină

Persoanele pentru care se plătește contribuția la pensii au dreptul să ceară, în baza legislației actuale, diferite prestații de asigurări sociale. Printre acestea se numără, de exemplu, pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate, biletele pentru tratament balnear și ajutorul de deces

Prestațiile de asigurări sociale sunt acordate, în cadrul sistemului public de pensii, persoanelor pentru care se plătește contribuția de asigurări sociale (sau, pe scurt, contribuția la pensii). Așa scrie în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ ce prevede că asigurații au dreptul la:

  • pensie pentru limită de vârstă;
  • pensie anticipată;
  • pensie anticipată parțială;
  • pensie de invaliditate;
  • pensie de urmaş;
  • bilete de tratament balnear;
  • bilete de odihnă;
  • ajutor de deces.

Mai exact, de aceste prestații de asigurări sociale pot beneficia, în principal, salariații, funcționarii publici, persoanele care realizează venituri de natură profesională (altele decât cele salariale) și șomerii plătiți. Totodată, asigurați în sistemul de pensii mai sunt cei care-și desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numiți în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești. În plus, orice persoană are posibilitatea încheierii unui contract de asigurare socială cu casa de pensii teritorială, pentru a se asigura în sistemul public și a-și completa venitul asigurat.

Pensiile se acordă la cererea persoanei îndreptățite, iar solicitarea și actele doveditoare pot fi depuse, începând cu data de la care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare, la casa teritorială de pensii de la domiciliu. Pensiile sunt stabilite, potrivit actului normativ indicat, prin decizie a casei de pensii, în cel mult 45 de zile de la înregistrarea cererii. Aceasta poate fi contestată, în 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, în timp ce hotărârea dată de comisie poate fi contestată apoi în instanță.

Cuantumul pensiei este determinat prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Referitor la plata efectivă a pensiei, aceasta se face lunar, ori prin mandat poștal, ori într-un cont curent, ori într-un cont de card, în funcție de cum preferă beneficiarul.

Important! Pensia minimă garantată de stat este, în momentul de față, de 400 de lei. Mai exact, persoanele a căror pensie este sub acest nivel primesc automat, în completare, o indemnizație socială pentru pensionari. De exemplu, dacă unei persoane i se stabilește o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 300 de lei, autoritățile adaugă automat o indemnizație socială de 100 de lei.

1. Pensia pentru limită de vârstă

Persoanele care îndeplinesc, în mod cumulativ, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare au dreptul la pensia pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010.

Realizarea stagiului complet de cotizare dă dreptul cetățenilor să se bucure de reducerea vârstei standard de pensionare pentru perioadele lucrate, de exemplu, în condiții deosebite, în condiții speciale, în alte condiții, precum și în cadrul fostei grupe I de muncă. Reducerile se justifică prin faptul că munca în respectivele condiții poate duce, cu timpul, la îmbolnăviri profesionale sau la comportamente riscante în activitate, iar uneori poate implica pericol permanent de accidentare gravă, mutilare sau chiar deces.

În același timp, de reduceri ale vârstei standard de pensionare se mai bucură și persoanele care au realizat un stagiu de cotizare având deja un handicap. Această facilitate se acordă, mai precis, în funcție de stagiul realizat și de gradul de handicap.

2. Pensia anticipată

În situația în care o persoană a realizat un stagiu de cotizare cu minimum opt ani mai mare decât stagiul complet de cotizare, aceasta are dreptul să ceară pensia anticipată. Concret, așa cum dispune Legea nr. 263/2010, pensia anticipată se cuvine cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

Definiții-cheie
Vârstă standard de pensionare: Vârsta stabilită de lege la care bărbații și femeile pot obține pensia pentru limită de vârstă, precum și vârsta din care se scad reducerile prevăzute de lege, cum ar fi cele pentru munca în condiții mai dificile. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei, însă în cazul femeilor se va ajunge la respectiva vârstă, în urma creșterilor eșalonate, în ianuarie 2030.
Stagiu de cotizare: Perioada pentru care s-a datorat contribuția la pensii pentru sistemul public. Stagiul minim de cotizare (15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați) este perioada minimă necesară pentru obținerea pensiei la împlinirea vârstei standard de pensionare. Stagiul complet de cotizare (35 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, deși pentru femei va fi valabil, după creșteri eșalonate, abia din ianuarie 2030) este perioada necesară pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale.
Punctaj lunar: Numărul de puncte realizat de un asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului salarial brut lunar sau a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției la pensii, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
Punctaj anual: Numărul de puncte realizat de un asigurat într-un an calendaristic, obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare.
Punctaj mediu anual: Numărul de puncte realizat de un asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării. Punctajul mediu anual realizat de asigurat este determinat prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Punct de pensie: Se stabilește anual, în 2016 având o valoare de 871,7 lei.

Atunci când este stabilit stagiul de cotizare necesar pensiei anticipate, perioadele în care asiguratul a primit pensie de invaliditate sau a urmat cursurile la zi ale învățământului universitar (absolvit cu diplomă), printre altele, nu sunt luate în considerare. Totodată, de reținut este că, în afară de reducerea amintită de cel mult cinci ani, vârsta standard de pensionare nu poate fi diminuată.

Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă și cel al pensiei anticipate se stabilesc în aceleași condiții. Iar la îndeplinirea condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată este transformată din oficiu în pensie pentru limită de vârstă, făcându-se, dacă este cazul, o recalculare.

3. Pensia anticipată parțială

Pensia anticipată parțială poate fi solicitată cu maximum cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Însă, pentru ca acest lucru să fie posibil, asigurații trebuie să aibă realizat stagiul complet de cotizare sau chiar să-l depășească cu până la opt ani.

De asemenea, Legea pensiilor prevede că nici în acest caz nu sunt luate în considerare, de exemplu, perioadele de acordare a pensiei de invaliditate sau în care s-au urmat cursurile la zi ale învățământului universitar. În același timp, reducerea vârstei de pensionare nu poate fi mai mare de cinci ani.

Diferența majoră între pensia anticipată și pensia anticipată parțială este că ultima se acordă în cuantum diminuat, în funcție de perioada de anticipare. Mai exact, din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă ce s-ar cuveni asiguratului se scade o sumă calculată în funcție de stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet și în funcție de numărul de luni de anticipare.

Penalizarea pentru anticiparea parțială nu este definitivă, ci se aplică până la data la care persoana în cauză îndeplinește condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă. La acel moment, pensia anticipată parțială devine automat pensie pentru limită de vârstă și este recalculată.

4. Pensia de invaliditate

Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă, bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei, SIDA, bolilor obișnuite și accidentelor nelegate de muncă, au dreptul să primească pensia de invaliditate.

Potrivit Legii pensiilor, invaliditatea este stabilită în funcție de reducerea capacității de muncă și este fie de gradul I (pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire), fie de gradul II (pierderea totală a capacității de muncă, însă cu păstrarea capacității de autoîngrijire), fie de gradul III (pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând, totuși, să presteze o activitate profesională cu jumătate de normă).

Cei care vor să le fie evaluată capacitatea de muncă, de către un medic specializat din cadrul Casei Naționale a Pensiilor Publice, pentru a fi încadrați într-un grad de invaliditate, trebuie să facă o solicitare scrisă. Cererea și documentele medicale trebuie depuse la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii de la domiciliul solicitantului. Decizia medicală asupra capacității de muncă se emite, conform Legii nr. 263/2010, în 45 de zile de la înregistrarea cererii și se comunică în cinci zile de la emitere.

Persoanele care au realizat stagiu de cotizare pot să beneficieze de pensia de invaliditate dacă și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care n-au legătură cu munca. În ceea ce privește asigurații care nu mai pot lucra din cauza accidentelor de muncă, bolilor profesionale, SIDA, neoplaziilor și schizofreniei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate este transformată din oficiu în pensie pentru limită de vârstă, păstrându-se în plată cuantumul mai mare.

Important! Pensionarii de invaliditate sunt supuși unor revizuiri medicale periodice până la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare. Sunt exceptați de la această regulă pensionarii cu invalidități ce afectează ireversibil capacitatea de muncă, precum și cei care au vârsta mai mică cu până la cinci ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare.

5. Pensia de urmaș

Referitor la pensia de urmaș, Legea nr. 263/2010 stabilește că aceasta se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, însă numai dacă susținătorul care a murit era pensionar sau îndeplinea condițiile de pensionare.

Concret, copiii au dreptul la pensie până la vârsta de 16 ani, dar apoi și până la vârsta de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii. De asemenea, pensia de urmaș se poate acorda pe toată durata invalidității, dacă aceasta s-a ivit până la vârsta de 16 ani sau, în cazul copiilor care-și continuă studiile, până la vârsta de 26 de ani.

În principiu, soțul supraviețuitor poate cere pensia de urmaș pe tot timpul vieții, atunci când împlinește vârsta standard de pensionare, însă numai dacă durata căsătoriei a fost de minimum 15 ani. Dacă durata căsătoriei este de cel puțin zece ani, cuantumul pensiei se reduce cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus față de durata de bază de 15 ani. Totuși, actul normativ amintit prevede că pensia de urmaș se cuvine și în alte situații, cum ar fi, spre exemplu, când soțul supraviețuitor este invalid de gradul I sau II ori când acesta îngrijește unul sau mai mulți copii în vârstă de până la șapte ani.

Pensia de urmaș, după cum se mai arată în Legea nr. 263/2010, se stabilește din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată/la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat sau din pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care moartea susținătorului s-a petrecut înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. În ceea ce privește cuantumul, acesta se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți (50%, pentru un singur urmaș, 75%, pentru doi urmași, 100%, pentru trei sau mai mulți urmași).

6. Biletele de tratament balnear și cele de odihnă

Atât asigurații, cât și pensionarii din cadrul sistemului public au dreptul la bilete de tratament balnear, în limita numărului de locuri asigurat anual din banii de la buget.

Mai precis, pensionarii de invaliditate pot beneficia gratuit de bilete în cadrul programului de recuperare stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale. Asigurații și ceilalți pensionari pot beneficia de bilete în schimbul unei contribuții în bani. Biletele se acordă anual, la cerere, iar durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.

Biletele de odihnă pot fi acordate, conform Legii pensiilor, asiguraților care își desfășoară activitatea în instituțiile publice în care nu se constituie fondul social. Astfel, beneficiarii trebuie să suporte o parte din costul biletelor, diferența fiind asigurată din bugetul statului.

7. Ajutorul de deces

Ajutorul de deces se acordă, în cazul morții unui asigurat sau a unui pensionar, persoanei care face dovada suportării cheltuielilor de înmormântare. Mai exact, ajutorul poate fi cerut de soțul supraviețuitor, copil, părinte, tutore, curator sau de către orice persoană care probează achitarea cheltuielilor de deces.

Totodată, după cum dispune Legea nr. 263/2010, asigurații sau pensionarii pot primi ajutorul de deces și dacă moare un membru al familiei care nu era asigurat sau pensionar. Potrivit documentului citat, membri de familie sunt considerați soțul, copiii proprii/adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei (în vârstă de până la 18 ani sau, dacă își continuă studiile, în vârstă de până la 26 de ani), precum și copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor de 18, respectiv 26 de ani, părinții și bunicii oricăruia dintre soți.

Cuantumul ajutorului de deces este stabilit anual, astfel că în 2016 au fost valabile următoarele sume:

  • 2.681 de lei, în cazul asiguratului sau pensionarului;
  • 1.341 de lei, în cazul membrului de familie al asiguratului sau al pensionarului.

Ajutorul de deces se acordă la cerere, în baza certificatului de deces, în cel mult 24 de ore de la solicitare, acesta nefiind condiționat de realizarea vreunui stagiu de cotizare. Ajutorul se achită, în funcție de situație, de către angajator, agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă sau casa teritorială de pensii.