Negocierea colectivă

Standard


negocierea colectiva

Negocierea contractului colectiv de munca



Sfârșitul de an calendaristic implică, pentru multe companii, negocierea colectivă la nivel de unitate. Această practică are drept motivație dorința angajatorilor de a aplica la nivel de unitate contractul colectiv de muncă ce se negociază începând cu prima zi a anului următor, din rațiuni de eficacitate și planificare bugetară. Cu toate acestea, din punct de vedere juridic nu există o obligația ca aplicarea unui contract colectiv de muncă să se facă începând cu prima zi a anului calendaristic, regula generală fiind aceea că, un contract colectiv de muncă se aplică de la momentul înregistrării sale la autoritatea competentă. De la această regulă părțile pot deroga prin acord în sensul aplicării prevederilor contractului colectiv de muncă la o dată convenită de părți.
Vasta și îndelungata experiență a avocaților casei de avocatură Vasiliu și Miclea în ceea ce privește negocierea contractelor colective de muncă, nenumăratele situații cu care ne-am confruntat în cadrul negocierilor colective, ne califică să oferim răspunsuri la cele mai frecvente întrebări care ne-au fost adresate:

Este obligatorie negocierea colectivă la nivel de unitate?

Potrivit Legii nr. 62/2011, negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie numai în cazul unităților care au cel puțin 21 de angajați.
Totuși, se poate negocia un contract colectiv de muncă și la nivelul unităților care au mai puțin de 21 de salariați atât timp cât partenerii sociali îți doresc această negociere. Trebuie avut în vedere faptul că, în caz de refuz din partea angajatorului de a negocia, în cazul unităților cu mai puțin de 21 de angajați, nu există nicio sancțiune pentru acest refuz și de asemenea nu există niciun mijloc de coerciție prin care angajatorul să poată fi obligat să inițieze negocierea colectivă.

Este obligatorie încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate?

În cadrul negocierii colective părțile sunt egale și libere. În măsura în care părțile nu ajung la o înțelegere cu privire la totalitatea aspectelor și clauzelor negociate, contractul colectiv de muncă nu se încheie.
De asemenea, în măsura în care la nivelul societății nu există un partener social de negociere (nu există sindicat reprezentativ sau sindicatul care nu este reprezentativ nu este afiliat la o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate în care activează societatea ori nu există desemnați reprezentanți ai salariaților) negocierea nu poate avea loc și, prin urmare, încheierea unui contract colectiv de muncă nu este posibilă.
Așadar, încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate nu este obligatorie.

Care sunt părțile contractului colectiv de muncă la nivel de unitate?

O eroare des întâlnită în practică vizează părțile contractului colectiv de muncă. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 62/2011, părți ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate sunt angajatorul sau organizația patronală și salariații.
Așadar, niciodată parte a contractului colectiv de muncă nu vor fi sindicatele reprezentative, federațiile, confederațiile sau reprezentanții salariaților. În cadrul negocierii colective, sindicatul reprezentativ, federația sau reprezentanții salariaților, după caz, sunt mandatari ai celor pe care îi reprezintă în cadrul negocierii colective, respectiv ai salariaților unității la nivelul căreia se negociază.

Este obligatorie negocierea colectivă dacă la nivelul unității nu există desemnați reprezentanți ai salariaților sau nu există constituit sindicat?

Dreptul la liberă asociere este Garantat de Constituția României. Potrivit acestui principiu cetățenii României se pot asocia în sindicate şi în alte forme de asociere.
Deseori se întâmplă însă ca la nivelul unui angajator salariații să nu fie constituiți în cadrul unui sindicat sau să nu-și fi desemnat reprezentanții. În aceste situații, negocierea colectivă la nivel de unitate este imposibilă.
Cu toate acestea, obligația de negociere colectivă subzistă, astfel încât, în cazul unui control al inspectorilor de muncă, angajatorul are obligația de a prezenta dovezi din care să rezulte intenția sa de a negocia colectiv.

Cine poate face parte din comisia de negociere?

Fiecare echipă din cadrul comisiei de negociere îți stabilește membrii care vor susține poziția și interesele în cadrul negocierii, pe baza mandatului conferit de către organul de conducere al societății (în cazul echipei ce reprezintă interesele angajatorului) respectiv a mandatului conferit de către salariați.
Încrederea, profesionalismul și experiența sunt cele trei coordonate care ar trebui să stea la baza desemnării membrilor echipelor de negociere în funcție de interesele fiecărei părți.
Nu este necesar ca membrii echipelor de negociere să fie salariați ai unității. De asemenea, la negociere pot participa, ca membri ai echipei de negociere sau ca simpli observatori și experți care să contribuie cu expertiza lor la atingerea obiectivului urmărit de partea pe care o reprezintă (de exemplu – avocați pentru aspectele ce țin de legalitatea clauzelor negociate sau a negocierii propriu – zise, contabili pentru aspectele financiare, interpretarea bugetului, etc.)

Pot exista concomitent la nivel de unitate două sindicate reprezentative?

Deși pare incredibil, răspunsul este afirmativ.
Pentru a fi reprezentativ la nivel de unitate, un sindicat trebuie să aibă ca membri un număr de cel puțin 50%+1 din numărul total de salariați ai unității. Odată obținută reprezentativitatea, aceasta este valabilă, pentru o perioadă de 4 ani. În acest interval, poate avea loc migrația unor salariați de la un sindicat la alt sindicat astfel încât sindicatul care are reprezentativitatea să piardă în fapt acest atribut iar sindicatul care preia membrii să devină reprezentativ, situație pe care o constată instanța de judecată prin printr-o hotărâre cu valabilitate, e asemenea, de 4 ani.
Evident, orice parte interesată (noul sindicat reprezentativ sau chiar angajatorul) poate solicita instanței să constate pierderea reprezentativității sindicatului în momentul în care acesta nu mai întrunește ca număr de membri 50%+1 din numărul angajaților din unitatea respectivă.

Poate denunța una dintre părțile din negociere contractul colectiv de muncă?

Contractul colectiv de muncă se aplică pe întreaga perioadă pentru care este încheiat. Denunțarea unilaterală este interzisă expres de prevederile Legii nr. 62/2011.
Cu toate acestea, nimic nu interzice denunțarea de comun acord a contractului colectiv de muncă, existând situații practice în care obligațiile asumate de angajator au devenit atât de oneroase încât denunțarea contractului colectiv de muncă a părut o soluție potrivită pentru continuarea activității unității.

De ce este importantă negocierea colectivă la nivel de unitate ?

Una dintre cele mai des întâlnire întrebări ale angajatorilor vizează oportunitatea încheierii unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate.
Trecând peste faptul că negocierea colectivă la nivel de unitate reprezintă transpunerea în practică a dialogului social, ținând cont și de faptul că încheierea unui contract colectiv de muncă reprezintă o modalitate de stimulare sau recompensare a angajaților, raportat la dispozițiile conținute, acordarea unor drepturi sau beneficii prin intermediul contractului colectiv de muncă poate avea anumite avantaje fiscale pentru companie.
Dar poate cel mai mare avantaj al existenței unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate o reprezintă pacea socială ce este asigurată pe perioada de aplicare a prevederilor contractului colectiv de muncă.
Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr. 62/2011, pe perioada de valabilității unui contract colectiv de muncă nu se poate declanșa conflictul colectiv de muncă, astfel încât, în mod implicit, declanșarea unei greve la nivel de unitate nu este posibilă.

Negocierea colectivă, deși deseori este tratată cu superficialitate, fără a i se acorda atenția cuvenită reprezintă chintesența dialogului social la nivel de unitate.
Negocierea colectivă este necesară și utilă pentru buna desfășurare a raporturilor de muncă, reprezintă o modalitate de recompensare a salariaților, de stimulare a activității acestora și reprezintă un semn de stabilitate ce conferă încredere în angajator.

ATENTIENederularea negocierii colective la nivel de unitate poate atrage sancționarea contravențională a angajatorului în conformitate cu dispozițiile legale dar, mai important, poate avea repercusiuni asupra moralului angajaților.
În ceea ce privește tehnicile de negociere, acestea nu fac obiectul reglementărilor legale însă pentru atingerea obiectivului fiecărei părți trebuie gândită și implementată o strategie de acțiune iar experiența membrilor fiecărei echipe de negociere este cea care, de cele mai multe ori, asigură succesul demersului. Nu în ultimul rând, așa cum am arătat și mai sus, în vederea atingerii obiectivului urmărit, din echipa de negociere pot face parte și specialiști care, prin cunoștințele avute și experiența dobândită în practică, pot să aducă un avantaj părții care îi solicită.

Opiniile formulate au în vedere legislația în vigoare la data de 12.09.2019.


 

MUNCA NEDECLARATA

Standard
itm

INSPECTIA MUNCII CONTINUA SERIA CONTROALELOR! MUNCA NEDECLARATA, UNA DINTRE CELE MAI MARI PROBLEME

Inspectia Muncii a efectuat in perioada 2 – 13 septembrie 2019, actiuni de control in urma carora a aplicat amenzi in valoare totala de 3,52 milioane de lei.

Inspectorii de munca au depistat 172 de persoane care desfasurau munca fara forme legale, dintre care 20 erau din judetul Arad, iar 15 din Bucuresti, informeaza reprezentatii de la Inspectia Muncii.

In domeniul relatiilor de munca, angajatii Inspectiei Muncii au efectuat 1.993 de controale, in urma carora au aplicat amenzi in valoare de peste 2,94 milioane de lei, din care 2,4 milioane de lei pentru munca nedeclarata, si au fost sanctionati 420 de angajatori.

In aceeasi perioada, in domeniul securitatii si sanatatii in munca au fost efectuate 1.533 de controale, in urma carora s-au aplicat amenzi de 578.150 de lei.

Este demn de mentionat ca angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 290 de evenimente, care sunt verificate de inspectorii de munca pentru a se stabili daca vor fi incadrate ca fiind accidente de munca. Dintre acestea, 140 de evenimente au avut loc in Bucuresti, 30 in judetul Timis si 28 in judetul Cluj.

Autorizatie pentru detinerea, utilizarea si comercializarea substantelor periculoase

Este necesara obtinerea unei Autorizatii pentru detinerea, utilizarea si comercializarea substantelor toxice ex. metanol?

Raspuns:

Legea nr. 360/2003 stabileste cadrul normativ general pentru controlul efectiv si supravegherea eficienta a regimului substantelor si preparatelor chimice periculoase, in vederea protejarii sanatatii populatiei si a mediului impotriva actiunii negative a substantelor si preparatelor chimice periculoase.

Lista substantelor si preparatelor chimice periculoase este prevazuta REGULAMENTUL (CE) nr. 1272/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN sI AL CONSILIULUI din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor…citeste mai multe si afla parerile expertilor in domeniu pe PortalSSM >>>

POrtal ssm

 

Relatii sanatoase

Standard

 

 

relatii umane

Cum sa creezi relatii sanatoase la job

Cum te simti la locul de munca depinde in primul rand de tine. Atitudinea pe care o adopti fata de slujba ta este foarte importanta pentru a-ti crea o stare de bine si de multumire sufleteasca. Asadar, alege-ti bine locul de munca, in asa fel incat sa-ti faca placere sa te trezesti in fiecare zi de dimineata ca sa mergi la birou.

Insă, daca munca ti-o poti alege, in ceea ce priveste colegii, lucrurile nu stau chiar asa. De cele mai multe ori nu ai nici un cuvant de spus in alegerea colegilor (doar daca esti intr-o pozitie de conducere care sa-ti permita sa angajezi oamenii pe care-i doresti), dar cu toate acestea, iti poti crea relatii sanatoase la job, daca stii cum sa te comporti cu colegii tai.

Mediul in care-ti desfasori activitatea te afecteaza atat in plan mental, cat si din punct de vedere al productivitatii. Daca te intelegi bine cu colegii tai de birou, timpul trece mai usor, lucrezi cu mai multa placere si astfel ajungi sa fii mai productiv si sa ai mai mult succes in cariera. Iata cateva trucuri care te pot ajuta sa creezi relatii sanatoase cu colegii tai.

relatii umane

Relatii sanatoase la job: trucuri simple care te ajuta sa eviti conflictele

1. Incearca sa-ti cunosti mai bine colegii

Fa-ti timp sa vorbesti cu colegii tai. Alege subiecte care nu au legatura cu munca voastra si poate asa va descoperiti interese si pasiuni comune. Daca esti un introvertit, vei avea probabil nevoie de mai mult timp, insa cu rabdare, poti construi o relatie care sa dureze si in afara locului de munca.

Incearca sa te eliberezi de stresul si tensiunea inerente la locul de munca si fii deschis la comunicare. Ideal este sa incepi tu o conversatie, abordand un subiect care te intereseaza. Poate fi vorba de un animal de companie, copii, serialul TV preferat sau orice alta tema care te preocupa. Poti fi surprins sa afli ca si colegul tau are aceleasi pasiuni sau intampina aceleasi probleme ca si tine.

2. Ofera si castiga increderea colegilor tai

Mergem la birou ca sa castigam bani, insa in tot acest timp trebuie sa ne castigam si prieteni de incredere. Banii nu sunt suficienti pentru a-ti gasi fericirea si implinirea sufleteasca, pentru asta ai nevoie de prieteni si relatii sanatoase cu oamenii care-ti sunt apropiati. Un mediu pozitiv iti ofera energie pozitiva, o stare de bine si o imbunatatire a starii mentale, asadar fa tot posibilul sa te intelegi cu colegii tai de birou.

Iar pentru ca increderea este fundamentul oricarei relatii sanatoase, invata sa oferi increderea ta celorlalte persoane pentru a fi rasplatit la randul tau cu incredere.

3. Vorbeste frumos despre colegii tai si evita barfa

De multe ori, tendinta la birou este sa se creeze diverse gasti. Intotdeauna este cineva nemultumit de slujba, de sef, de salariu, de orice, iar acel cineva incearca sa atraga de partea sa cat mai multi adepti. In astfel de grupuri micile rautati devin barfe care pot crea o tensiune si o stare negativa generalizata la birou, asa ca nu intra in astfel de grupuri!

Delimiteaza-te de astfel de persoane si incearca sa-ti impui pozitia de la bun inceput. Nu intra in conversatii in care se barfeste si nu judeca pe nimeni dupa aparente. Fa complimente sincere, incearca sa vezi partea pozitiva a unei persoane sau a unei situatii, cauta si ofera solutii de imbunatatire. Incearca sa raspandesti in jurul tau optimism si pozitivism, iar acestea se vor intoarce inzecit in favoarea ta.

4. Ofera ajutor si impartaseste din cunostintele tale

Daca oferi ajutor unui coleg atunci cand acesta are nevoie, ii vei castiga respectul si te va ajuta sa creezi o relatie de incredere cu acesta. Nu-ti critica si nu-ti judeca colegul, ofera-i incurajari si feedback constructiv. Impartaseste din cunostintele tale cu colegii tai nu doar pentru a crea o relatie buna cu acesta, dar si pentru a crea un mediu pozitiv si propice dezvoltarii personale si profesionale.

5. Nu te plange sefului de comportamentul unui coleg

Atunci cand te plangi sefului tau ca un anumit coleg a facut ceva, risti ca superiorul tau sa te considere un plangacios, barfitor sau paracios. Incearca in primul rand sa-ti rezolvi problemele cu persoana respectiva si gandeste-te daca nu cumva si modul in care vorbesti sau te comporti cu persoana aceea influenteaza atitudinea ei fata de tine.

6. Fii sincer si deschis

O atitudine sincera si deschisa reprezinta una din cheile succesului in cariera si viata personala. Este mai usor si mai placut sa te apropii de un om sincer si sa dezvolti o relatie cu un astfel de om, din simplul motiv ca ai mai multa incredere in el. Nu poti avea o relatie cu un om care nu se destainuie niciodata si nu-si arata si cealalta fata a personalitatii sale, diferita de cea profesionala.

Multe persoane vin la serviciu, muncesc si pleaca acasa, fara sa dezvolte relatii cu colegii sai. Sa muncesti cu astfel de oameni este foarte dificil, te consuma psihic si creaza o stare de tensiune constanta. Oricat de mult ai vrea, nu poti sa delimitezi total viata personala de cea persoanala, asadar e important sa gasesti un echilibru si un mod de a le gestiona eficient pe amandoua.

7. Spune ”multumesc” si ”te rog”

Sa multumesti pentru ajutorul primit este nu numai un lucru de bun simt, dar este si o modalitate de a crea o relatie de incredere cu colegul tau. Aprecierea pe care le-o acorzi colegilor, recunoasterea meritelor acestora reprezinta conditii esentiale pentru crearea unor relatii sanatoase la job, bazate pe incredere, sustinere si respect reciproc.


Concluzie


A avea prieteni la serviciu te ajuta sa depasesti stresul si presiunea care vin la pachet cu jobul tau, dar deschide si alte usi catre avansarea ta in cariera. Empatia, comunicarea si capacitatile tale de relationare iti pot aduce implicari in proiecte noi, iti pot oferi posibilitati de promovare si astfel va fi mai usor sa obtii succesul pe care ti-l doresti.

 

Sondaj

Standard

 

sondaj

Peste jumătate dintre angajaţi vor să ceară o majorare salarială până la finele anului


Peste jumătate dintre angajaţi au în plan să ceară o mărire salarială sau să îşi caute un nou loc de muncă până la finele acestui an, nivelul insuficient al veniturilor fiind principala nemulţumire a acestora, arată datele unui sondaj efectuat de o platformă de recrutare online.

“Şase din zece respondenţi au declarat că au în plan să îşi caute activ alt loc de muncă, iar lor li se adaugă alţi aproape 7% care iau în calcul această posibilitate. Un sfert dintre respondenţi afirmă că nu îşi vor căuta alt loc de muncă, însă dacă vor primi o ofertă mai bună, o vor accepta cu siguranţă. Doar sub 4% dintre respondenţi afirmă cu tărie că nu sunt interesaţi deloc de alt job, fiind mulţumiţi cu cel actual. Chiar dacă nu vor reuşi să îşi găsească alt job, 55% dintre respondenţi au spus că au de gând să ceară o mărire salarială de cel puţin 20%. Alţi 17% sunt indecişi dacă vor face acest lucru şi doar 28% afirmă că nu intenţionează să ceară angajatorului mai mulţi bani”, arată un sondaj realizat de BestJobs.

Potrivit sursei citate, interesul pentru un job în străinătate rămâne ridicat, date fiind nivelurile salariale mult mai ridicate din alte ţări. În aceste context, doi din zece respondenţi au în vedere să îşi caute un job inclusiv în străinătate până la finalul anului, iar 22,3% nu exclud această variantă.

Sondajul mai arată că 44% dintre angajaţi şi-ar da demisia pe loc dacă ar găsi în altă parte un salariu între 500 şi 1.000 de euro. “Trei din zece angajaţi (30%) ar renunţa imediat la jobul actual pentru un salariu între 1.000 şi 2.000 de euro, în timp ce 12% ar schimba mâine jobul pentru un salariu care depăşeşte 2.000 de euro. Doar 14% dintre respondenţi au afirmat că nu şi-ar da demisia doar pentru bani”, se menţionează în analiza platformei de recrutare online.

Pe de altă parte, principalul motiv care i-ar reţine pe angajaţi să îşi schimbe jobul este că lucrează într-o echipă de care s-au ataşat foarte mult (25% dintre respondenţi). Pentru alţi 16,8%, motivul principal pentru care şi-ar păstra jobul actual este că biroul e aproape de casă. Aproape tot atâţia se tem să nu “cadă din lac în puţ”, iar 12,7% sunt reţinuţi de faptul că în domeniul în care activează sunt puţine locuri de muncă disponibile.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 1 -13 septembrie 2019, pe un eşantion de 1.105 de utilizatori de internet.

Cu o experienţă de peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea şi inovarea industriei de recrutare online şi integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generaţie pentru a oferi cele mai eficiente soluţii de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii şi peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în ţară, cât şi în străinătate, BestJobs creează conexiuni între toţi cei care vor să găsească un job mai bun şi angajatorii care caută noi talente.


Sursa: http://www.agerpres.ro


Decalaje între veniturile mari și cele mici la romani

Standard

1.5.png

monitorul social

Românii înregistrează cele mai mari decalaje din UE între veniturile mari și cele mici: veniturile celor mai bogați 10% din români sunt de aproape 6 ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei. Pentru comparație, în întreaga Uniune Europeană acest raport este de 3,76.
Între 2010 și 2015, tendința a fost ca decalajele să se accentueze. După o scurtă perioadă de reducere (2016-2017), raportul dintre cele mai mari și cele mai mici venituri a crescut din nou, în 2018. Aceasta înseamnă că ve niturile mari au crescut mai accentuat decât cele mici.

Distribuția veniturilor pe decile – anchetele EU-SILC și ECHP

A noua decilă Prima decilă Raportul dintre limitele superioare ale decilelor 1 și 9
România 6928 1189 5.83
Lituania 13937 2533 5.5
Letonia 15832 2995 5.29
Bulgaria 7824 1498 5.22
Uniunea Europeană 31856 8483 3.76
Finlanda 42257 14093 3
Slovenia 21432 7230 2.96
Slovacia 11264 3978 2.83
Cehia 15534 5487 2.83
Sursa Eurostat

România, raportul dintre prima si ultima decila

Prima decila Decila a noua Raportul dintre prima si ultima decilă
2009 850 4459 5.25
2010 815 4214 5.17
2011 822 4314 5.25
2012 792 4325 5.46
2013 730 4238 5.81
2014 735 4412 6
2015 714 4632 6.49
2016 827 4875 5.89
2017 974 5330 5.47
2018 1189 6928 5.83
Sursa Eurostat

Eurostat actualizează periodic cifrele oferite. Cifrele prezentate de Monitorul Social reflectă realitatea de la momentul culegerii, dată marcată în istoricul tabelului. În cazul în care cifrele Eurostat sunt diferite de cele prezentate aici, cifrele Eurostat vor fi considerate cele oficiale.

eurostat

Decalaje

Standard

grafica

Românii înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi cele mici, în condiţiile în care veniturile celor mai bogaţi 10% dintre români sunt de aproape 6 ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. În întreaga Uniune Europeană acest raport este de 3,76. În Cehia şi Slovacia, raportul este 2,83%, în Slovenia – 2,96%, în Finlanda – 3%, în Bulgaria – 5,22%, în Letonia – 5,29% şi în Lituania – 5,5%. România are un raport de 5,83% între cei mai bogaţi şi cei mai săraci 10% dintre cetăţeni.
Potrivit infograficului, cei 10% români cu cele mai mari venituri câştigă anual peste 6.928 euro, în timp ce acei 10% cu cele mai mici venituri au un venit anual de maxim 1.189 euro, respectiv 3,25 euro pe zi.
“Între 2010 şi 2015, tendinţa a fost ca decalajele să se accentueze. După o scurtă perioadă de reducere (2016-2017), raportul dintre cele mai mari şi cele mai mici venituri a crescut din nou, în 2018. Aceasta înseamnă că veniturile mari au crescut mai accentuat decât cele mici”, precizează sursa citată.
Sursa: http://www.economica.net

 


 

Se întorc coeficienții de salarizare?

Standard

salariu

Salarii minime diferite, în funcție de pregătirea profesională. 

Mai mulți parlamentari au depus în vară la Senat o propunere legislativă care ar putea reintroduce coeficienții de salarizare în legislație. Potrivit propunerii, coeficienți minimali de ierarhizare salarială vor fi aplicabili pentru toate categoriile de salariați încadrați pe funcții pentru care e obligatoriu un nivel de calificare și vor urca până la 2,80 la studiile superioare. Propunerea este propusă acum pentru adoptare în următoarele ședințe ale Senatului. 

Propunerea legislativă pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională a fost inițiată la începutul lui iulie și acum se află înscrisă pe ordinea de zi la Senat, cu propunere de adoptare. Senatul este însă doar prima Cameră sesizată, ultimul cuvânt pe document îl au deputații.

Concret, parlamentarii care semnează această inițiativă propun ca, pe lângă salariul minim stabilit de Guvern, să funcționeze o serie de coeficienți minimali de ierharhizare, care să se înmulțească cu salariul minim și să rezulte în mai multe niveluri de salarizare, unde cel mai de jos corespunde muncitorilor necalificați și cel mai de sus să fie pentru cei cu studii superioare de lungă durată cu doctorat în domeniul activității desfășurate (conform tabelului de mai jos).

Acești coeficienți minimali vor fi aplicabili pentru toate categoriile de salariați încadrați pe funcții pentru care e obligatoriu un nivel de calificare.

În vederea asigurării echilibrării sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic concurențial, pentru sectoarele pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate, prin prezenta lege se stabilesc coeficienți minimali de ierarhizare salarială„, scrie în propunerea înregistrată la Senat.

1.5

Cu excepția sectorului construcțiilor, nu există astfel de indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia națională, subliniază cei ce propun această reglementare. Nu se motivează însă de ce introducerea unor astfel de indicatori e necesară, de ce ar fi benefică ori ce impact ar avea.

În prezent, avem mai multe tipuri de salarii minime: valoarea general aplicabilă, de 2.080 de lei, salariul minim brut diferențiat pentru cei care ocupă funcții ce necesită studii superioare, dacă au o vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul acelor studii, de 2.350 de lei, precum și un salariu minim în sectorul construcțiilor, în valoare de 3.000 de lei.

Dacă propunerea de față va ajunge lege, atunci angajatorii vor trebui să asigure salarii minime diferite, în funcție de pregătirea profesională, conform tabelului de mai sus. Pentru unii, propunerea sună cunoscută, amintind de aplicări anterioare ale acestui mecanism, din vremea când exista un contract colectiv de muncă la nivel național. Conform Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, coeficienții minim de ierarhizare se împărțeau în patru categorii, de la cel mai mic nivel, al muncitorilor necalificați (coeficientul fiind 1, exact ca în propunerea de față), până la cel aferent studiilor superioare (coeficientul fiind 2, semnificativ mai mic decât maximul propus acum).

Coeficienții se aplicau salariului minim negociat la nivel de unitate (reamintim că minimul la 1 ianuarie 2007 era de 440 de lei). Comparativ cu lista propusă acum, cei din trecut erau mai puțini la număr, iar valoare maximă era 2, nu 2,80.

atentiePropunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie adoptată în Parlament, aprobată de președintele statului și publicată în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare.