Carte pentru weekend

Standard

1.2Aspecte ale economiei romanesti in timpul Razboiului Rece


Ambiții politice, spionaj industrial, amatorism și competență în economia romaneasca. O istorie fascinantă a industrializării comuniste

Istoricul Petre Opris face o treaba extraordinara in aceasta carte: scoate la lumina istoria economiei romanesti din vremea comunismului, publica documente de arhiva (din Romania si din Statele Unite) extrem de interesante si arata cum se luau deciziile in organizatiile de partid si de stat. Veti gasi aici texte despre industria aeronautica, despre datoriile externe ale Romaniei sau despre industria de aparare, foarte relevante pentru vremea respectiva.

Editie limitata, cartonata, cu autograful autorului!

Pentru cei care au apucat „epoca de aur”, aceasta carte va fi plina de revelatii. Personajul central este bineinteles Nicolae Ceausescu. Citind stenogramele pe care le face publice Petre Opris, veti intelege ce insemna economie planificata si cum gandeau conducatorii partidului dezvoltarea industriala, care erau motivele unor decizii stranii pentru industrie si ce judecati stateau in spatele unor masuri absurde.

Sunt documente ce infatiseaza cu acuratete slabiciunile regimului comunist, controlul absolut si puterea discretionara de care dispuneau Ceausescu si partidul. Stenogramele nu sunt lipsite de umor involuntar. Petre Opris reuseste sa fie clar si original si speram ca stradania lui sa continue si sa se concretizeze in carti viitoare.” – Lucian Popescu, editor Contributors.ro

Petre Opris este locotenent-colonel (in rezerva) si doctor in istorie (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, 2008). Cercetator in domeniul istoriei Razboiului Rece, in cadrul Programului de Burse de Cercetare pe Termen Scurt, initiat de Institutul Cultural Roman (Bucuresti) si Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC, S.U.A.

In 2007, a publicat Industria romaneasca de aparare. Documente (1950-1989), pentru care a primit Premiul General Radu R. Rosetti, acordat de Fundatia Culturala Magazin istoric. A mai scris Romania in Organizatia Tratatului de la Varsovia (1955-1991), aparuta in 2008, Criza poloneza de la inceputul anilor ’80. Reactia conducerii Partidului Comunist Roman, publicata in 2008 si Licente straine pentru produse civile si militare fabricate in Romania (1946-1989), aparuta in 2018.

Este coautor (impreuna cu dr. Gavriil Preda) al cartii Romania in Organizatia Tratatului de la Varsovia. Documente (1954-1968), publicata in 2008 (volumul I), respectiv 2009 (volumul II).

Dupa ce a publicat o lucrare ampla despre licentele unor produse straine fabricate in Romania in timpul Razboiului Rece, Petre Opris, si-a mentinut activitatea stiintifica in sfera istoriei economiei romanesti si ne propune volumul de fata, in colectia Contributors de la Editura Trei.

Pasiunea si tenacitatea lui sunt imbinate in aceasta carte cu dorinta de a demonstra ca informatiile din documentele la care a avut acces in ultimii 20 de ani, in arhivele din Romania si Statele Unite ale Americii, pot fi imbinate cu anumite date obtinute din surse orale – pentru a se putea ajunge la evaluari si concluzii pertinente.

Desi se afla departe de lumea politica de la Bucuresti, Petre Opris descrie clar si intr-un mod original slabiciunile regimului comunist din Romania. In a doua parte a lucrarii sale, sunt editate 17 documente pentru a-i ajuta pe cititori sa inteleaga mai usor concluziile la care autorul ajunge in prima parte a cartii. Petre Opris ne demonstreaza ca isi pastreaza interesul stiintific si este la curent cu problemele generale din perioada Razboiului Rece care s-au perpetuat in Romania pana in prezent.

 

Fericirea la locul de muncă

Standard

Locul de muncă

Angajați sănătoși înseamnă angajați fericiți

 


Un studiu realizat în Marea Britanie de Social Market Foundation arată că angajații fericiți sunt cu 20% mai productivi. Iar când vine vorba de cei care lucrează în domeniul vânzărilor, procentul e și mai mare, anume 37%.

În plus, fericirea la locul de muncă are un impact direct în business: acțiunile organizațiilor incluse în topul celor mai bune 100 de companii pentru care să lucrezi, întocmit de Fortune, au crescut în medie cu 14% pe an din 1998 până în 2005, în timp ce creșterea pe bursă în cazul companiilor care nu au intrat în clasament a fost, în medie, de 6%.

Dar cum angajați mai fericiți înseamnă (și) angajați mai sănătoși, tot mai multe companii se îngrijesc de starea de bine a celor care pun umărul la dezvoltarea business-ului. Iar rezultatele sunt vizibile.

Astfel, angajații sănătoși reușesc să rezolve mai eficient sarcinile, se concentrează mai bine la lucrurile pe care le au de făcut, nu au nevoie des de concedii medicale și sunt mai mulțumiți de job – așa că rămân mai mult în companie. Cu alte cuvinte, cu cât bunăstarea angajaților crește, cu atât crește și bunăstarea organizației.

Un element important în ecuația angajat sănătos = angajat fericit îl joacă beneficiile din zona de sănătate și wellbeing, cum ar fi, de exemplu, abonamentele medicale la clinicile private. Dacă în 2011, în România, acest beneficiu era destul de rar întâlnit, acum a intrat în pachetul de bază pe care majoritatea companiilor îl oferă la angajare, ca principal beneficiu extra-salarial. Cu alte cuvinte, este deja un must have.

Iar principalul avantaj este că focusul se mută tot mai mult spre prevenție. Din statisticile Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) reiese că 1,5 milioane din cei 4,3 milioane de angajaţi din România erau abonaţi la clinici private în 2018, iar numărul lor va ajunge la 2 milioane în 2020.

Mai mult, conform unor studii realizate de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA și GfK, 71% dintre deţinătorii de astfel de abonamente ajung la medic cel puţin o dată pe an pentru investigaţii de tipul celor din prevenţie, spre deosebire de persoanele fără abonament, care ajung la medic în proporţie de 54%.

Prin abonament, pacientul merge periodic la controale, îşi poate face cel puțin o dată pe an anumite analize de sânge sau investigaţii de imagistică şi atunci poate să prevină bolile care se pot croniciza. Prin urmare, un astfel de beneficiu acordat angajaților contribuie la îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației active.

În plus, începând din 2017, abonamentele medicale au devenit deductibile atât la angajat, cât şi la angajator, în limita a 400 de euro pe an, încurajând companiile să acorde și mai multă atenție sănătății angajaților. Totodată, de obicei, de serviciile medicale din abonament nu beneficiază numai angajatul, ci și rudele acestuia de gradul 1 şi 2, ceea ce înseamnă că și mai mulți români pot accesa servicii de prevenție.


Îndrăznesc să spun că abonamentul este singurul beneficiu cu impact direct asupra stării de sănătate a angajaților. Bineînțeles, există și abonamentele la sălile de sport, care încurajează un stil de viață sănătos. Însă atunci când apare o problemă de sănătate sau când vrei să știi ce trebuie să faci pentru a te menține sănătos, abonamentul medical este cea mai accesibilă soluție, atât pentru angajați, cât și pentru familiile acestora. Românii încă nu au impregnată o cultură a prevenției medicale.

ESTE ABONAMENTUL LA O CLINICĂ PRIVATĂ UN INSTRUMENT DE PREVENȚIE
PRIN EXCELENȚĂ? CUM?

Rolul abonamentului este cu precădere unul de prevenție, deoarece acesta oferă acces la majoritatea specialităților medicale, analize de laborator și o serie de investigații care pot ajuta la depistarea precoce a unor probleme de sănătate. Studiile arată că 7 din 10 români nu merg la medic nici măcar pentru un control de rutină. Iar abonamentul este o modalitate de a-i încuraja pe oameni să meargă la medic înainte să îi doară ceva, înainte de a fi, poate, prea târziu. Știm din datele noastre interne că abonații efectuează, în medie, 5 vizite medicale pe an – fie că vorbim despre controale, analize sau consultații, ceea ce înseamnă că vin la medic de 2 – 2,5 ori mai des decât pacienții fără abonament.


CARE SUNT BENEFICIILE UNUI ABONAMENT MEDICAL PENTRU COMPANII

Pe termen lung, avantajul pe care îl aduc abonamentele medicale companiilor și societății din România, în general, este acela că educă angajații cu privire la prevenție. Mă bucur să constat ca focusul s-a mutat în ultimii 15 ani de la a trata la a preveni, iar noi, ca angajatori, vom beneficia de impactul pozitiv al unor angajați mai sănătoși și cu mai puține concedii medicale. În plus, mă bucur să știu ca angajații pe care îi reprezint au garanția că atunci când folosesc serviciile medicale incluse în abonament primesc ajutorul de care au nevoie repede, fără sa fie nevoiți sa aloce o mare parte din timpul lor. Piața și candidații au făcut abonamentul medical să fie un must have, iar acest lucru mă bucură foarte mult. Atât angajații, cât și companiile au înțeles, încă de la începutul serviciilor
medicale private în România, că un astfel de abonament poate reprezenta o alternativă care nu ar fi fost posibilă dacă primeai contra-valoarea pachetului medical în salariu. A fost un caz fericit de cerere și ofertă, acest lucru ducând la extinderea accesibilității serviciilor la nivel național. În paralel, odată cu dezvoltarea ofertei medicale private, am putut constata de-a lungul anilor
o creștere a satisfacției angajaților și un confort mai mare al acestora în ce privește accesul la servicii medicale de calitate.

Nu știu dacă este necesar să mai aducem clarificări în ceea ce privește importanța nivelului de sănătate al angajaților. Conform Gallup, nivelul de sănătate reprezintă unul dintre cei cinci factori ce definesc nivelul de bunăstare (wellbeing) al unei populații.

Ce obținem prin oferirea acestui beneficiu:
– o poziționare corectă în piață față de grupul targetat;
– satisfacția angajaților;
– contribuție la starea de bine și sănătate a angajaților, la calitatea vieții lor.

Pentru compania pe care o reprezint, interesul și investiția în aria de servicii medicale oferite angajaților este extrem de mare. Încercăm să înțelegem modul în care stilul actual de viață și condițiile de muncă se reflectă în nivelul de sănătate al categoriilor de angajați pe care îi avem, respectiv modul în care putem să susținem cât mai corect și eficient cu putință demersul nostru de a avea angajați sănătoși și interesați de sănătatea lor.

Abonamentul medical este unul dintre cele mai apreciate beneficii de către angajații noștri. Pachetele acoperă o gamă foarte largă de servicii – de la consultații de specialitate și analize medicale de rutină, până la nașteri și tratamente de lungă durată. În momentul în care oferi angajaților siguranța de a fi acoperiți din punct de vedere medical prin abonament, le oferi totodată confortul de a avea acces la servicii conform nevoilor lor. Astfel, abonamentele aduc o îmbunătățire a calității vieții personale și profesionale, și indirect contribuie la creșterea încrederii în ei înșiși și în angajator. Într-adevăr, atitudinea legată de sănătate este de multe ori mai puțin proactivă și mai concentrată pe prezent. De aceea considerăm că un abonament medical este un pas înainte în direcția schimbării acestei atitudini. Astfel, având un abonament medical, accesul la serviciile medicale este mult mai facil și putem spune că angajații noștri au devenit în timp mult mai atenți când e vorba de sănătatea lor și a familiilor lor.
muncitori

Creativitatea se finalizeaza intr-un produs

Standard
1.5.png



Creativitatea este, in esenta, un complex proces, o complexa activitate psihica ce se finalizeaza intr-un anumit produs, este capacitatea omului de a realiza noul, sub diferite forme: tehnica, teoretica, stiintifica, sociala, artistica, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale de rezolvare a poblemelor si a le exprima in forme personale inedite.

Ne reinventăm profesiile, afacerile, relațiile, ne reinventăm sinele, viața. Fiecare transformare nu ar fi posibilă însă fără creativitate. Indiferent că o facem pentru noi ca persoane sau pentru organizațiile, firmele, corporațiile, instituțiile, brandurile, comunitățile sau entitățile pe care le reprezentăm, fiecare dintre noi devine modelator al realității, creator de conținut, constructor de brand, creator de schimbare, trend setter sau influencer. Nu e de mirare că am devenit, cu toții, mai mult sau mai puțin conștient, cu sau fără voia noastră, niște creativi. Care își cultivă pe parcurs aptitudini native sau deprinderi învățate de voie ori de nevoie. Gândim creativ, scriem creativ, elaborăm strategii creative, gătim creativ, amenajăm creativ, facem parenting creativ, într-o competiție care uneori aproape că ne face să ne arogăm competențe artistice. Când de fapt nu suntem nici pe departe artiști, ci doar manifestăm niște comportamente creative. De aici și confuzia care se face uneori între creativitate și creație de artă. Sau între creativitate, imaginație, inovație, inventivitate, concepte care au zone comune, dar care nu se suprapun.

Creativitatea a devenit o valoare de piață: aduce dezvoltare

Extrapolând de la individ la generații, apoi la culturi, se poate spune că există popoare mai creative decât altele? Se poate vorbi despre o hartă a creativității la nivel mondial? 

Pe de o parte, în societățile „tradiționale” există o presiune mai mare ca lucrurile să fie făcute conform cu o ordine prestabilită, „după rânduială”, în timp ce în societățile moderne și industriale există presiunea inversă, de a se crea permanent noul – ceea ce nu înseamnă cu nu există inventivitate în societățile tradiționale sau conservatorism în cele moderne, dar în forme și doze diferite. Pe de altă parte, creativitatea, în sensul în care discutăm acum, a devenit o valoare de piață: aduce dezvoltare. Ca atare, este stimulată, finanțată, valorizată, este o competiție de creativitate la nivel mondial care face să se învârtă rotițele pieței. Din acest punct de vedere, evident că sunt țări care cumulează mai multă creativitate decât altele. Ceea ce, din nou, nu înseamnă că o creație epocală nu se poate naște te miri unde!