Oare când va veni fericirea și pe strada mea?

Standard

 

Lider


Cu ani în urmă, mai în glumă, mai în serios, cineva se întreba, cu voce tare: „Oare când va veni fericirea și pe strada mea?”. Am întrebat, spontan: „Dar tu ești pe strada ta?”. Gândul imediat următor mi-a fost: ca să găsești răspunsul, caută întrebarea.

Care sunt întrebările corecte, cum facem să formulăm întrebări diferite de cele pe care ni le formulăm mecanic și mereu la fel, cum înveți să(-ți) pui întrebări.

O întrebare nouă înseamnă o perspectivă nouă

„Formulează o întrebare diferită, care să-ți deschidă o perspectivă diferită, care să-ți arate o cale diferită, care va face toată diferența”, sintetizează Hal Gregersen.

Întrebările diferite sunt cele care reîncadrează realitatea și capătă un rol catalizator. O întrebare bună, care abordează realitatea diferit, înlătură blocajele în gândire și presupunerile limitative, canalizând energia creatoare pe alte căi. Așa apar posibilități și soluții noi, noi percepții și cunoștințe, care energizează, motivează și te fac să te simți bine.

„Întrebările sunt locașurile pe care mintea noastră le are pentru răspunsuri. Dacă nu ai pus întrebarea care trebuie, nu i-ai făcut loc răspunsului.”

Ne agățăm de „cunoștințele stabile”, în loc să fim deschiși către „cunoștințele transformatoare”, spune Hal Gregersen.

Odată ce ne-am definit o perspectivă asupra lumii și a vieții, schimbarea acelei viziuni presupune costuri emoționale, economice, politice semnificative. Astfel, atunci când sună ceasul adevărului, adeseori alegem să dormim.

Liderul rupt de realitate

Hal Gregersen vorbește despre „conducerea periculoasă te deconectează” – periculoasa decuplare a liderului, cauzată de chiar statutul acestuia. Liderul care inspiră prea multă reverență, autoritate, teamă sau care este impresionant și charismatic se află în pericolul de a fi decuplat de la realitate pentru că, din diverse motive (teamă, politețe greșit înțeleasă, timiditate), oamenii nu îi vor comunica informațiile pe care are nevoie să le cunoască.

Harta de zi cu zi

„Urmărește-ți un pic traseul zilnic”, ne îndeamnă Hal Gregersen, „și vezi dacă e mereu același.” Dacă mergi mereu în aceleași locuri, te vezi cu mereu aceiași oameni, gândești mereu aceleași gânduri, faci mereu aceleași lucruri, „atunci prin ce se diferențiază ecosistemul creat de tine cu cel pe care l-ar crea un computer pentru tine?”, ne întreabă Hal. Așa de desensibilizăm, devenim opaci, mecanici, aplatizați. Să nu ne dezumanizăm singuri, așadar.

Liderul se reconectează la realitate intrând într-o zonă de disconfort. „Ieși în lume, mergi în locuri în care nu mergi în mod normal, unde sunt oameni total diferiți de tine, pune-te în situații în care nu te-ai afla, în mod obișnuit. Într-un astfel de spațiu vei face greșeli, nu-ți vei găsi locul, nu te vei simți confortabil, vei fi nevoit să taci. Tăcând, vei asculta. Ascultând, vei învăța. Învățând, vei întreba și așa vei ajunge tu la informațiile care nu mai ajung la tine”, punctează Hal Gregersen.

Și Picasso a exclamat: „Computerele sunt inutile. Tot ce știu să facă e să dea răspunsuri”.

Așadar, caută-ți întrebările, ca să-ți găsești răspunsurile.lider