Muncitori din afara UE

Standard

.muncitori 2

Guvernul 1Guvernul ridică pragul de muncitori din afara UE care pot lucra în România


Guvernul ridică pragul de muncitori din afara Uniunii Europene care pot lucra în România. Anul acesta, firmele pot angaja până la 20.000 de persoane, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern ce stabilește contingentul permis. Prin comparație, anul trecut a fost stabilit un prag de 15.000 de muncitori, iar în 2017 – 8.500.

În ultima perioadă, din cauza deficitului acut de pe piața muncii, angajatorii români au apelat la lucrători din state precum Vietnam, Filipine sau Nepal.

Până acum, majoritari erau salariații din China sau Turcia.

Cel mai tare se plâng de faptul că nu găsesc muncitori sunt companiile din industria hotelieră și a restaurantelor, dar și cei din construcții sau retail. Nu mai găsesc forță de muncă autohtonă, pentru că cetățenii români preferă salariile mai mari din Vest şi fenomenul migrației s-a amplificat în ultimii ani.

Chiar dacă Guvernul a decis să permită angajarea a 20.000i de muncitori din afara spațiului european, tot nu este suficient. Cifrele arată că ar fi nevoie de aproximativ 50.000 de noi angajați, pentru ca domeniile care reclamă deficit de personal să funcționeze.


Sursa: Digi24

Riscuri la locul de muncă

Standard

Riscuri la locul de muncă



Tineri lucrători: Riscuri la locul de muncă


 

Studiile întreprinse de-a lungul timpului arată că niciun loc de muncă nu este lipsit de riscuri și că acestea nu sunt întotdeauna raportate de către tineri deoarece aceștia nu știu să le raporteze sau ezită să facă acest lucru.

Pe de altă parte, nu există statistici clare la nivelul UE în ceea ce privește categoriile de vârstă expuse la riscuri profesionale, mai ales privind sectoarele de activitate unde există tineri.

Este vorba în special de servicii, sectorul sectorului hotelier şi cel al comerţului cu amănuntul. De asemenea, există și factori generatori de confuzie. Studiile arată că cei mai mulți lucrători supuși riscului există în construcţii, industrie, agricultură, transporturi, dar și în vânzări, servicii personale, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială.

Potrivit surselor europene se pare tinerii lucrători sunt mai expuşi următorilor factori de risc fizici: zgomot, vibraţii, căldură şi frig şi manipularea substanţelor periculoase.

Există mulți tineri care lucrează în hoteluri, restaurante şi construcţii, care sunt expuşi în special zgomotelor puternice, dar și la vătămări produse de şocul acustic.

De asemenea, cei care lucrează în aer liber (agricultură sau construcţii), industrie, precum şi hoteluri şi restaurante sunt frecvent expuși la căldură.

În plus, în mediile de muncă în care există mulți tineri lucrători există substanțe periculoase. Dintre acestea fac parte produsele chimice agricole şi din construcţii, produse de curăţare, petrol, solvenţi şi produse de cosmetică pentru îngrijirea părului.

Iar riscurile nu se termină aici. Foarte des tinerii sunt nevoiți să lucreze în poziţii incomode, să manipuleze greutăți şi să desfășoare o activitate repetitivă. Acest lucru duce la creșterea riscului de dezvoltare a afecțiunilor musculo-scheletice (inclusiv dorsolombare).

Trăim într-o perioadă cu ritm extrem de alert, tinerii muncesc din ce în ce mai mult, termenele sunt strânse, iar viteza de lucru foarte mare. Și chiar dacă potrivit studiilor tinerii lucrează mai puține ore decât media populației active, aceștia lucrează în mai multe schimburi iar programul lor este neregulat.

În plus, în rândul tinerelor care lucrează, de exemplu, în hotel există un risc mare de expunere la hărțuire sexuală.

Rezultate în ceea ce privește sănătatea tinerilor la locul de muncă

Conform datelor europene și naționale riscul de producere de accidente la locul de muncă este mai mare în rândul tinerilor. Cu toate acestea, rata accidentelor și cauzelor lor variază în funcție de diferite sectoare şi ocupaţii.

Conform celor mai recente date europene (4), rata incidenţei accidentelor de muncă nesoldate cu deces a fost cu peste 40 % mai mare în rândul tinerilor cu vârste între 18-24 de ani. Se pare că în special tinerii bărbaţi constituie un grup de risc pentru securitatea în muncă.

În ceea ce privește accidentele mortale, conform staticilor UE, rata este mai mică pentru tinerii lucrători. Agricultura are cea mai ridicată incidenţă, urmată de construcţii, transporturi şi comunicaţii şi industria prelucrătoare. Construcţiile reprezintă sectorul cu cel mai mare număr de cazuri de decese în rândul tinerilor lucrători.

Spre deosebire de lucrătorii mai în vârstă, tinerii sunt mai predispuși bolilor profesionale. Acestea reprezintă deseori o expunere cumulativă şi/sau o perioadă de latenţă de dezvoltare. În plus, există posibilitatea ca uneori să nu fie recunoscute din cauza faptului că unii tineri au contracte pe termen scurt.

Conform statisticilor europene privind bolile profesionale printre primele cinci boli profesionale în rândul lucrătorilor cu vârsta cuprinsă între 15-35 de ani se regăsesc: reacțiile alergice, iritaţiile pielii, afecţiunile pulmonare, bolile infecţioase şi afecţiunile musculo-scheletice. De asemenea, există boli datorate și stresului, depresiei și axietății. Acestea din urmă cauzează destul de multe absențe la locul de muncă. De altfel, stresul reprezintă o cauză predominantă a bolilor profesionale, în special în comerțul cu amănuntul.

Cauze ale creșterii incidenței accidentelor de muncă și problemelor de sănătate:

  • lipsa de experiență
  • lipsa deplinei maturităţi fizice şi psihice
  • lipsa conştientizării aspectelor de securitate şi sănătate în muncă
  • incapacitatea angajatorilor de a ţine cont de factorii de mai sus prin furnizarea unei formări, supravegheri şi măsuri de protecție corespunzătoare şi prin acordarea de posturi de muncă corespunzătoare fiecăruia.

Riscurile la care sunt expuși tinerii în câmpul muncii trebuie luate în serios pentru a le putea minimiza pe cât posibil. De asemenea, trebuie:

  • identificate sectoarele ţintă în care tinerii lucrători sunt cel mai mult expuşi riscurilor;
  • urmărite cele mai răspândite riscuri în scopul creşterii gradului de conştientizare în rândul angajatorilor şi al tinerilor lucrători;
  • urmărite agenţiile de plasare pentru a face cunoscute riscurile la care sunt expuşi tinerii lucrători etc.

În plus, trebuie apelat la un serviciu extern de protecția muncii.semnatura

 


 

SALARII MINIME APLICABILE DE LA 1 IANUARIE 2019. REGIMUL FISCAL AL BILETELOR DE VALOARE

Standard
salar

Va reaminitesc ca, incepand de la 1 ianuarie 2019, salariatii din Romania beneficiaza de un salariu minim general si de doua salarii minime speciale.
Potrivit Hotararii Guvernului nr. 937/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 1045 din 10 decembrie 2018, salariul minim general se stabileste in bani, fara a include sporuri si alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand 12,43 lei/ora.

Salarii mai mari pentru cei cu studii superioare

Hotararea Guvernului nr. 937/2018 prevede ca, prin exceptie, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul incadrat pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel putin un an in domeniul studiilor superioare, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, fara a include sporuri si alte adaosuri, se majoreaza de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore in medie pe luna, reprezentand 14,044 lei/ora.

Ordonanta de Urgenta nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, publicata in Monitorul Oficial nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, prevede un salariu minim special pentru lucratorii din constructii.
Legea privind biletele de valoare  – regim fiscal tichete de masa, vouchere de vacanta si tichete cadou

Prin Hotararea Guvernului nr. 1.045/2018, publicata in publicata in Monitorul Oficial nr. nr. 24 din 9 ianuarie 2019 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

ATENTIE!

Atentie

Biletele de valoare pot fi utilizate doar in scopul prevazut de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare si doar la operatorii economici care accepta biletele de valoare!

Regimul fiscal aplicabil tichetelor de masa, voucherelor de vacanta, tichetelor cadou, tichetelor de cresa, respectiv tichetelor culturale este, atat pentru beneficiari, cat si pentru angajatori/platitori de venituri, cel prevazut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Regimul fiscal aplicabil tichetelor culturale este urmatorul:

a) pentru angajator reprezinta cheltuieli cu deductibilitate limitata, potrivit prevederilor art. 25 alin. (3) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) pentru beneficiar reprezinta avantaje in natura la stabilirea impozitului pe venit, conform art. 76 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Salariatul poate utiliza biletele de valoare pe baza actului de identitate sau a legitimatiei de serviciu, vizata la zi, dupa caz, numai in unitatile afiliate, in exclusivitate pentru achizitionarea produselor/serviciilor prevazute de lege.

In cazul platilor online, identificarea beneficiarului care are dreptul sa utilizeze bilete de valoare pe suport electronic, precum si a produselor/serviciilor care pot fi achizitionate potrivit legii se realizeaza in baza procedurilor interne implementate de unitatile afiliate si/sau prin intermediul sistemelor implementate de procesatorii de plati.

Biletul de valoare, cu exceptia tichetului de masa, este valabil un an de la data emiterii pe suport hartie, respectiv de la data alimentarii pentru biletul emis pe suport electronic, fara a se intelege ca aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic.

IMPORTANT

IMPORTANT 1Tichetul de masa este valabil in anul calendaristic in care a fost emis, cu exceptia tichetului emis in perioada 1 noiembrie – 31 decembrie, care poate fi utilizat pana la data de 31 decembrie a anului urmator.

 

SALAR

Standard
salar

Salariul minim in 2019. Retrospectiva ultimelor modificari

Anul 2019 a adus mai multe modificari decat se astepta oricine in sfera salariului minim pe economie. Astfel au fost trecute pe lista trei tipuri de salarii minime: salariul minim brut pe tara, salariul minim diferentiat pentru studii superioare si salariul minim diferentiat pentru domeniul constructiilor.

Va prezint mai jos o restrospectiva a ultimelor modificari care va poate servi drept ghid in anul 2019.

important

Firmele care isi platesc angajatii cu salariul minim pe economie trebuie sa raporteze majorarea autoritatilor prin Revisal pana la sfarsitul lunii ianuarie 2019. Inainte de acest pas, modificarea salariala trebuia sa apara intern in acte pana la sfarsitul lui decembrie 2018.
 

Salariul minim brut pe tara a fost majorat de la 1 ianuarie

Conform Hotararii de Guvern nr. 937/2018, salariul minim a fost majorat, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, de la 1.900 de lei la 2.080 de lei pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand 12,43 lei/ora.

 Un salariul minim brut de 2.080 de lei inseamna ca salariatul va putea primi minimum suma de 1.263 lei net.

A aparut salariul minim brut pentru cei care ocupa functii ce necesita studii superioare

Tot de la 1 ianuarie a intrat in vigoare si acordarea unui salariu minim brut pentru cei care ocupa functii ce necesita studii superioare. Se tine cont de faptul daca angajatii au o vechime in munca de cel putin un an in domeniul acelor studii: 2.350 de lei lunar, pentru un program de normal de lucru de 167,333 ore in medie pe luna, reprezentand 14,044 lei/ora.

S-a stabilit un salariu minim pe economie in domeniul constructiilor

In ceea ce priveste salariul minim pe economie in 2019, surprizele nu s-au incheiat aici. Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, angajatii din domeniul constructiilor vor beneficia de un salariu minim brut diferentiat de 3.000 de lei.

Aceasta masura este valabila intre 1 ianuarie 2019 si 31 decembrie 2028.  

Asadar, in locul taxelor datorate statului (contributia la sanatate, contributia la pensii, impozitul pe venit si contributia la munca), se vor plati doar doua. Pentru moment, raman doar  contributia la bugetul asigurarilor sociale si contributia la munca.

Potrivit programului de guvernare, salariul minim net ar urma sa creasca anual cu cate aproximativ 100 de lei pana in anul 2020.
 

Salariul minim pe economie pentru part-time

Daca de la 1 ianuarie 2019 a crescut salariul minim brut pe economie, s-a majorat iautomat si salariul minim brut pentru programul part-time. Acesta se calculeaza prin raportarea salariului minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar.

Spre exemplu:

    • In cazul in care salariul minim brut este platit pentru un program de 2 ore, ajunge la suma de 520 lei (338 lei net);
    • In cazul in care salariul minim brut este platit pentru un program de 4 ore, atunci ajunge la suma de 1.040 lei (659 lei net).

Reconversia profesionala

Standard

reconversie


Doi din cinci angajati romani sunt nemultumiti de situatia lor profesionala si iau in calcul schimbarea de job, iar unul din cinci se gandeste la o schimbare de cariera, considerand ca lucreaza in domeniul nepotrivit.

Potrivit unui sondaj realizat de BestJobs, dintre acestia, putin peste 10% se gandesc sa isi caute de lucru in afara tarii. 

Cel mai important motiv pentru care romanii si-ar schimba jobul sau chiar cariera ramane salariul, pentru mai mult de jumatate dintre cei care iau in calcul sa faca un astfel de pas in 2019, urmat de lipsa oportunitatilor suficiente pentru dezvoltare profesionala (39%) sau de nevoia de schimbare a angajatorului, a mediului de lucru ori a echipei (28,5%). 
Alti aproape 18% dintre cei care se gandesc sa-si schimbe jobul nu se simt motivati in pozitia actuala, 14% isi doresc mai mult timp liber, iar pentru 10,7% dintre respondenti este dificil sa avanseze in cadrul companiei. 
Nu in ultimul rand, aproximativ 27% sustin ca nu le place ceea ce fac sau considera ca domeniul in care lucreaza nu se potriveste cu aptitudinile lor profesionale, majoritatea fiind din randul angajatilor care se gandesc la o reconversie profesionala.
Cand evalueaza o noua oportunitate de job, cele mai importante doua criterii sunt, la egalitate, salariul si beneficiile extra-salariale impreuna cu programul de lucru, pentru circa 86% dintre respondenti. 
Urmeaza domeniul de activitate al companiei, de care tin cont 39,3% dintre angajati, si proximitatea biroului fata de casa, care conteaza la fel de mult ca perspectivele de dezvoltare in cadrul companiei, dupa cum au punctat 32% dintre respondentii sondajului BestJobs. 
Totodata, candidatii mai evalueaza pozitia in piata si reputatia angajatorului (14,3%) si inclusiv parerile despre angajator din social media (7,7%).
„Interesant este ca, in premiera, programul de lucru conteaza la fel de mult ca pachetul salarial la evaluarea unei oferte de job. Cu alte cuvinte, oamenii pun tot mai mult pret pe echilibrul dintre viata la job si timpul personal, pe care nu mai sunt dispusi sa-l sacrifice atat de usor in folosul companiei. In plus, generatia tanara este mult mai flexibila si dispusa la schimbari radicale in cariera, pe care le vede ca pe o provocare, dar si ca pe un mod de a-si descoperi talentele. 
De aceea vedem un procent atat de mare de salariati care vor sa isi schimbe jobul sau, mai mult, sa ia decizia radicala de a-si schimba complet domeniul de activitate”, a declarat Calin Fusu, CEO al BestJobs.
Flexibilitatea, cand vine vorba despre programul de lucru, dar si in ceea ce priveste evolutia profesionala in cadrul companiei, este principalul beneficiu pe care si-l doresc de la un potential angajator aproximativ 68% dintre cei chestionati, urmat de posibilitatea de a lucra de acasa (52%), precum si de acordarea mai multor zile de concediu de odihna (44%). 
Totodata, jumatate dintre respondenti si-ar dori de la viitorul angajator abonamente la clinici medicale private si programe de dezvoltare sau training-uri. 
Un sfert dintre salariati pun pret pe programele de reduceri pentru serviciile oferite de catre partenerii agreati ai companiei, alti 17,8% vor abonamente la sali de sport, iar 7,2% si-ar dori un spatiu pentru recreere la birou.
Peste jumatate dintre angajatori vor reduce costurile cu personalul din cauza majorarii salariului minim pe economie
De cealalta parte, peste jumatate dintre angajatorii care au raspuns sondajului au declarat ca, in urma cresterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, vor lua masuri pentru reducerea cheltuielilor cu personalul. 
Astfel, aproximativ un sfert dintre angajatori iau in calcul reduceri de personal, fie prin comasarea anumitor functii sau responsabilitati, fie prin restructurarea anumitor pozitii sau prin automatizarea de procese care ar elimina resursa umana aferenta, iar alti 14% analizeaza restrangerea pachetelor de beneficii extra-salariale. 
Pentru 12% dintre companii, majorarea salariului minim va determina cel mai probabil inghetarea altor cresteri salariale planificate la nivel de companie pentru acest an. Restul de 49% nu prevad vreun impact pe care salariatii sa il resimta.
Efervescenta pietei muncii determina multi angajatori sa continue procesul de recrutare si in 2019, atat pentru pozitii noi, cat si pentru acoperirea pozitiilor existente pe care se inregistreaza fluctuatii de personal. 
Cei mai multi angajatori (44%) estimeaza ca vor deschide pana in 10 pozitii noi, in primul semestru din 2019, iar 37,2%, intre 10 si 50 de pozitii, existand si cazuri unde vor fi deschise peste 100 de pozitii. 
O treime dintre pozitiile noi vor fi acoperite de un singur candidat, in timp ce, pentru aproximativ jumatate, companiile cauta sa recruteze intre 2 si 5 angajati. Desi angajatii spera la salarii mai mari de la viitorul job, cei mai multi angajatori (46,5%) spun ca ofertele salariale ale companiei vor fi similare celor din 2018. 
Numai un sfert dintre companii spun ca vor oferi un salariu mai mare cu pana la 5%, alti 16,3% vor creste ofertele salariale cu 6-9%. Exista si angajatori pregatiti sa ofere salarii cu 10-15% mai mari noilor angajati anul acesta (7%) sau chiar cu 20% mai mari (2,3%), mai arata sondajul BestJobs.
In privinta beneficiilor extra-salariale noi pe care le vor oferi salariatilor in acest an, companiile au precizat ca acestea vor fi: petreceri pentru angajati (11,7%), teambuilding-uri (10,7%), prime pentru ocaziile speciale (10,2%), bonuri de masa (10,2%), abonamente la clinici medicale private (8,8%), cursuri si training-uri de dezvoltare personala (8,3%). 
Doar 5,4% dintre angajatori spun ca vor oferi program flexibil, iar mai multe zile de concediu de odihna vor fi acordate de catre 3,4% dintre respondenti.
Printre beneficiile ce vor mai fi acordate, se numara transport gratuit, fructe si/sau cafea gratuite la birou, abonamente la sali de sport etc.
Sondajul BestJobs a fost efectuat in perioada 23 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019, pe un esantion de 1.411 de utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban, si pe un esantion de 382 companii mici, medii si mari din Romania.
Sursa 
manager

 

Modificare cod fiscal

Standard
cod fiscal

2% din impozitul pe venitul din salarii devine 3,5%

 

Potrivit Legii 30/2019 care aduce anumite modificari Codului fiscal, contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul din salarii, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, potrivit legii.

Aceasta prevedere se aplică începând cu veniturile aferente lunii aprilie 2019.

Anterior acestei legi, prevederea valabila era ca se putea dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozit după cum urmează:

a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii; sau

b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii.

Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinației unei sume din impozit se realizeaza in felul urmator (incepand cu 1 aprilie 2019):

(1) Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit potrivit art. 68^1 alin. (7), art. 72 alin. (8), art. 78 alin. (6), art. 82 alin. (6), art. 101 alin. (12), art. 123 alin. (3) și (4) pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.

(2) Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele prevăzute la alin. (1) dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4^1).

(3) Pentru contribuabilii prevăzuți la art. 68^1 alin. (7), art. 72 alin. (8), art. 78 alin. (6), art. 82 alin. (6), art. 101 alin. (12) și art. 123 alin. (4), obligația calculării și plății sumei prevăzute la alin. (1) revine organului fiscal competent, pe baza cererii depuse de aceștia până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii. Distribuirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul datorat poate fi solicitată prin cerere pentru aceiași beneficiari pentru o perioadă de cel mult 2 ani și va putea fi reînnoită după expirarea perioadei respective.

(4) Pentru contribuabilii prevăzuți la art. 123 alin. (3), obligația calculării și plății sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit revine organului fiscal competent, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, depuse de aceștia până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii.

(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) și (4) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

(6) Prin excepție de la alin. (3) și (4), contribuabilii prevăzuți la art. 68^1 alin. (7), art. 72 alin. (8), art. 78 alin. (6) și art. 82 alin. (6), pentru care impozitul pe venitul realizat se reține la sursă, pot opta, cu acordul angajatorului/plătitorului de venit, printr-un înscris încheiat cu acesta, pentru calcularea, reținerea, declararea și plata sumei prevăzute la alin. (1) către beneficiari, până la termenul de plată a impozitului.

(7) Opțiunea de la alin. (6) rămâne valabilă pe perioada prevăzută în înscrisul încheiat între părți, începând cu veniturile realizate în luna exercitării opțiunii, dar nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi, pentru aceiași beneficiari prevăzuți la alin. (1) și poate fi reînnoită după expirarea perioadei respective. În acest interval contribuabilul poate renunța la opțiunea privind distribuirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit sau poate schimba beneficiarii pentru care a optat anterior.

(8) Contribuabilii care optează pentru distribuirea prin reținerea la sursă a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susținerea beneficiarilor prevăzuți la alin. (1) nu mai pot exercita aceeași opțiune pentru aceeași perioadă și sursă de venit.

(9) Angajatorul/Plătitorul de venit are obligația ca la momentul plății sumelor reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat de persoanele fizice să verifice dacă entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4^1).

(10) În situația în care entitatea nonprofit/unitatea de cult nu figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4^1), angajatorul/plătitorul de venit are obligația să refuze efectuarea plății sumelor către aceasta.

sursa
contzilla.ro