La multi ani 2019!

Standard

 

1.gif

 

Un nou inceput

Standard

 

Salariului minim brut din 2019: cu cat creste si ce impact are

Standard

salar

Ce trebuie sa stii despre majorarea salariului minim brut din 2019: cu cat creste si ce impact are

 

Cum este reglementat salariul minim brut

Plata salariului minim brut este garantata prin Legea nr. 53/2003 din Codul Muncii, art. 164. Aceasta prevede ca angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.

In acest moment, valoarea lunara a salariului minim brut este de 1.900 de lei. Prin Hotararea de Guvern nr. 846/2017, valoarea a fost majorata la inceputului anului 2018, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei. Practic, in momentul de fata, un angajat platit cu salariul minim primeste 11,40 de lei/ora, pentru 166,666 de ore lucrate.

Care este valoarea salariului minim brut incepand cu 2019

Avand in vedere proiectul initiat de Ministerul Muncii si aprobat recent, salariul minim brut va creste din nou, ajungand la valoarea de 2.080 de lei/lunar. Aceasta reprezinta o crestere cu 10% fata de luna decembrie a anului 2018.

In ceea ce priveste valoarea medie orara pentru un salariu minim brut, pentru un program complet de lucru de 167,333 de ore pe luna, plata orara va fi de 12,251 de lei/ora.

Concret, valoarea salariului minim brut in anul 2019 va fi de 2.080 de lei, iar valoarea salariului minim net va fi 1.263 de lei, dupa plata contributiilor sociale. Astfel, se adauga 101 de lei la salariul minim net fata de anul 2018. Poti verifica modul de calcul al salariului aici.

O alta prevedere inclusa in proiect este legata de introducerea unui salariu de baza minim brut diferentiat de 2.350 de lei/luna pentru angajatii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare si care au vechime cel putin 1 an in domeniul studiilor superioare, asa cum sunt prevazute in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR).

Totodata, este prevazuta si cresterea salariului de baza minim brut de 2.350 de lei/luna pentru angajatii care au cel putin 1 an vechime in domeniul studiilor superioare.

O alta modificare prevede ca femeile pot sa opteze, in scris, pentru continuarea activitatii pana la varsta de 65 de ani, cu doi ani mai mult decat varsta minima pentru pensionare care in prezent este de 63 de ani. Aceasta modificare a fost facuta pentru a fi in acord cu Decizia CCR nr. 387/2018.

In plus, trebuie amintit ca au fost aduse modificari si la Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca. Astfel, persoanele care au absolvit invatamantul primar si se afla in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, dar si alte categorii de persoane vor avea acces la programe de formare prin ucenicie, de nivel 1 (cunostinte generale si aptitudini de baza), adica si persoane cu studii primare.

Scopul acestei masurii este de a reduce deficitul de forta de munca, dar si imbunatatirea competentelor si abilitatilor necesare pentru a ocupa un loc de munca.

Care este impactul majorarii salariului minim

E important de mentionat ca, odata cu cresterea salariului minim brut, vor creste si contributiile sociale, astfel:

  • Contributia pentru pensii (CAS) va creste de la 475 de lei  la 520 lei
  • Contributia pentru sanatate (CASS) va creste de la 190 de lei la 208 lei

Astfel, totalul contributiilor care vor fi incasate la bugetul statului pentru fiecare angajat va fi de 728 lei.

Pe langa cresterea contributiilor sociale, e important de mentionat ca se majoreaza si contributia la fondul de handicap, care este calculata pe baza salariului minim brut. De asemenea, va fi influentata si modalitatea de calcul a indemnizatiilor de concediu medical, deoarece baza de calcul este plafonata la 12 salarii minime.

Ce obligatii au angajatorii odata cu cresterea salariului minim

Angajatorii au obligatia sa faca demersurile necesare pentru punerea in aplicare a modificarilor salariale. Astfel, angajatorii au obligatia:

  • Sa intocmeasca, pe plan intern, acte aditionale la contractul de munca, prin care sa se reflecteze majorarea salariala. Optional, angajatorii pot face majorarea in baza unei decizii colective, insa este de preferat sa incheie acte aditionale. In cazul in care sunt incheiate acte aditionale la contractul de munca, conform Codului Muncii, majorarea trebuie facuta pana la data de 31 decembrie 2018.
  • Sa raporteze majorarea salariului minim in Revisal. Conform Hotararii Guvernului nr. 905/2017, orice modificare a salariului brut trebuie sa fie transmisa in Revisal in termen de 20 de zile lucratoare de la data la care s-a produs modificarea. Asta inseamna ca raportarea trebuie facuta pana la data de 31 ianuarie 2019.

Totodata, la un salariu minim brut de 2.080 de lei, angajatul va primi un salariu net de 1.2637 de lei, in timp ce costurile totale salariale ale angajatorului din 2019 vor ajunge la 2.127 de lei. Acest cost salarial cuprinde si contributia asiguratorie pentru munca.

Care sunt motivele pentru cresterea salariului minim brut

Conform proiectului privind cresterea salariului minim brut, motivele pentru care a fost necesara aceasta majorare sunt urmatoarele:

  • pentru a reduce numarul de persoane salariate care se afla in risc de saracie si excluziune sociala;
  • pentru a imbunatati ponderea salariului minim in salariul mediu, astfel incat sa se apropie de 50%, asa cum se intampla in tarile dezvoltate din Uniunea Europeana;
  • pentru a influenta factori de ordin economic si dezvoltarea economica, interesul si productivitatea angajatilor, astfel incat sa se mentina un nivel ridicat de folosire a fortei de munca.

Se estimeaza ca majorarea salariala va avea efecte pozitive asupra cresterii economice, deoarece va stimula ocuparea locurilor de munca, cresterea puterii de cumparare si va duce la reducerea muncii „la negru”. Conform proiectului, masura va influenta cresterea PIB-ului cu 0,6 puncte procentuale.

In plus, Ministerul Muncii si-a propus ca salariul minim pe economie sa fie crescut gradual in fiecare an, cu cate 100 de lei net, pana in anul 2021. Aceasta prevedere face parte din Programul de Guvernare 2018-2020 privind stabilirea salariului de baza minim brut pe tara.

 

Se apropie noul an

Standard
La multi ani tuturor, cu sanatate, cu caldura in suflet, cu veselie si belsug. Sa aveti un an mai bun si sa fiti mai buni decat ati fost in anul care se scurge! Numai impliniri de tot felul va doresc! 
Imi cer scuze, maine nu voi avea timp sa va trimit mesaje,tot ce veti vedea,a fost dinainte programat ;asa ca va urez tututor, dar tuturor, la multi, multi ani si sanatate! 
La multi ani, sa imi traiti cu totii! 

Fie ca spiritul sarbatorilor de iarna sa va patrunda in casa si in sufletul vostru si al tuturor celor dragi ! Iubirea, bucuria, intelepciunea si generozitatea sa va fie calauza in 2019 ! In speranta unui an mai bun, va trimit o boare de sanatate, un strop de incredere si fericire !Sa aveti parte doar de zile binecuvantate!
Din tot sufletul meu pentru toti 

La multi ani!

14.png

 

15.png

1.gif

logo7a.png

 

100 pentru Anul Nou!

Standard

 

Zile libere 2019

Standard

Angajații care lucrează și în weekend ar putea beneficia de mai multe libere decât cei cu program normal

angajati

Salariații care lucrează chiar și în zilele de weekend au șanse în 2019 să beneficieze de mai multe libere legale decât cei cu program normal. Zilele în care salariații se pot bucura de timp liber, fie că aceștia activează în sistemul bugetar sau în mediul privat, sunt stabilite exclusiv prin Codul muncii. Începând din 2018,  lista liberelor legale include 15 zile.

În luna martie 2018, autoritățile din țara noastră au decis să mai adauge o zi la lista prezentă în Codul muncii a zilelor nelucrătoare de sărbătoare legală. Este vorba, mai exact, despre Vinerea Mare, iar adăugarea acestei sărbători a dus numărul zilelor libere de care beneficiază angajații de-a lungul unui an la 15.

Dintre aceste 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală, în 2019, o parte vor pica în zile de sâmbătă sau duminică. Acest lucru îi va împiedica pe salariații cu program de lucru obișnuit, adică de luni până vineri, să se bucure de toate zilele libere, dar nu și pe cei care lucrează chiar și în zilele de weekend.

Mai exact, în 2019, din cele 15 libere stabilite de Codul muncii, cinci vor pica într-o zi de weekend, ceea ce va însemna că doar salariații care nu au program obișnuit de lucru, adică cei care lucrează inclusiv sâmbăta și duminica, s-ar putea bucura de toate aceste zile nelucrătoare. Evident, sunt șanse mari ca salariații cu program în weekend să beneficieze astfel de mai multe libere legale decât cei cu program obișnuit.

Iată calendarul complet al zilelor nelucrătoare din 2019:

 

  • 1 și 2 ianuarie (Anul Nou) – marți și miercuri;
  • 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – joi;
  • 26 aprilie (Vinerea Mare) – vineri;
  • 28 și 29 aprilie (prima și a doua zi de Paști) – duminică și luni;
  • 1 mai (Ziua Muncii) – miercuri;
  • 1 iunie (Ziua Copilului) – sâmbătă;
  • 16 și 17 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni;
  • 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – joi;
  • 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – sâmbătă;
  • 1 decembrie (Ziua Națională a României) – duminică;
  • 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – miercuri și joi.

 

 

În plus față de lista de mai sus, după cum stabilește Codul muncii, angajații de alte religii decât cele creștine beneficiază de câte două două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale. Liberele suplimentare ale acestor angajați nu se pot suprapune cu sărbătorile legale sau cu concediul de odihnă.

Angajatorii trebuie, potrivit legislației în vigoare, să dea liber salariaților în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală, dar există și categorii de angajați care trebuie să meargă la lucru chiar și în aceste zile libere. Este vorba, mai exact, de angajații din unitățile sanitare sau cele de alimentație publică, dar și de locurile de muncă în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza caracterului procesului de producție sau specificul activității.

Tot angajatorii sunt obligați, dacă salariații lor lucrează în zile de sărbătoare legală, să le acorde acestora compensații. Concret, pentru lucrul în zilele libere, salariații au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă nu se poate acorda liber, salariații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază.

 

Pensionarea femeii la 65 de ani

Standard
pensia

CONTINUAREA ACTIVITATII PANA LA IMPLINIREA VARSTEI DE 65 DE ANI, IN CAZUL FEMEILOR SALARIATE. CE MODIFICA OUG 96/2018

Va reamintesc ca decizia Curtii Constitutionale nr. 387/2018 a fost transpusa in Codul muncii prin OUG 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative publicata in Monitorul Oficial nr. 963 din 14 noiembrie 2018.

Concret, femeile vor putea continua activitatea in munca pana la varsta de 65 de ani, daca doresc acest lucru.

In acest sens, Codul Muncii se modifica din nou, iar art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii va avea urmatoarea forma:

„c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter exceptional, pentru salariata care opteaza in scris pentru continuarea executarii contractului individual de munca, in termen de 60 de zile calendaristice anterior implinirii conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la varsta de 65 de ani; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II;.”

Iata ce se intreba cineva, in cadrul PortalCodulMuncii:

„Potrivit Deciziei 3872018 a CCR a fost stabilita posibilitatea pentru femei de a continua executarea contractului individual de munca, daca acestea solicita, pana la implinirea varstei de 65 de ani. In aplicarea acestei decizii va rugam sa ne precizati urmatoarele: – daca decizia CCR se aplica pentru o salariata careia i-a incetat CIM, dar si-a continuat activitatea in baza unui nou CIM incheiat pe durata determinata, – daca aplicarea acestei decizii presupunea continuarea activitatii in baza aceluias CIM, ceea ce presupune ca salariata nu poate solicita dreptul de pensie.”

Raspunsul specialistilor:

Conform prevederilor legale specificate mai sus, salariata trebuie sa opteze in scris pentru continuarea executarii contractului individual de munca cu 60 de zile calendaristice anterior implinirii varstei standard si a stagiului minim de cotizare.

atentie

In situatia expusa, salariata a implinit varsta de pensionare si stagiul minim de cotizare iar contractul individual de munca a incetat la implinirea cumulativa a celor doua conditii.

La acest moment raporturile de munca sunt stabilite in baza unui nou contract individual de munca incheiat pe durata determinata. Aceasta inseamna ca nu se mai aplica dispozitiile din art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii astfel cum au fost modificate prin OUG 96/2018.

In cazurile in care sunt aplicabile dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. c) astfel cum au fost modificate prin OUG 96/2018, salariata poate continua activitatea in baza aceluiasi CIM daca isi exprima intentia cumuland veniturile salariale cu pensia intrucat nu exista o prevedere legala care sa interzica acest cumul.

Sursa: PortalCodulMuncii