Valva si controverse pe scena politica

Standard

MUGUR ISARESCU: SALARIILE NU AR TREBUI MAJORATE DE CATRE POLITICIENI!

salariu

 

Majorarea salariului minim pe economie a creat valva si controverse pe scena politica, iar in cursul zilei de 25 octombrie a fost randul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sa-si exprime punctul de vedere asupra acestei chestiuni delicate.

Isarescu a declarat ca productivitatea si eficacitatea ar trebui sa fie motorul pietei, iar salariile nu ar trebui majorate de catre politicieni:

„In Romania, ne confruntam cu o serie de provocari, care cu siguranta nu sunt numai aici, ci si la nivelul Uniunii Europene. Una dintre consecintele dramatice ar fi ca salariile sa fie majorate de catre politicieni, si nu prin forta pietei. Ne confruntam, de asemenea, cu problema migratiei. Avem peste 3 milioane de romani, un procent semnificativ din totalul populatiei apte de munca, care au plecat din tara pentru a se stabili in alte state membre. Intr-o ordine fireasca, salariile ar trebui sa creasca odata cu productivitatea si astfel sa devenim competitivi…(…) Romania are nevoie de o convergenta economica stabila. Este singura cale prin care putem ajunge la destinatie”, a afirmat Isarescu, conform Agerpres.

Reformele structurale, esentiale pentru a atinge cresterea economica durabila:

„Noi ar trebui sa mergem impreuna, pentru a avea un mediu economic flexibil. In alta ordine de idei, trebuie sa monitorizam politicile ciclice incluse in reformele structurale. In general, reformele structurale sunt esentiale pentru atinge convergenta asigurand o crestere economica durabila si o economie mai flexibila pentru a face fata socurilor asimetrice si pentru a beneficia de intrarea in zona euro.”

In urma cu cateva zile, ministrul muncii anunta cresterea salariului minim de la 1.11.2018 precum si diferentierea celor care beneficiaza de salariul minim pe economie, in functie de studii sau vechimea in munca.

Ministrul muncii sustine ca „Iar “s-a blocat guvernul”, iar “nu mai sunt bani de pensii și salarii”, iar “nu se aplica legea salarizării”. Cu toate acestea, Vasilescu spune ca este posibila majorarea salariului minim chiar de la finalul anului 2018, desi in prealabil marirea fusese anuntata cu 1 ianuarie 2019.

sinlibuti

Propunerea legislativă

Standard
1.png

 

Părinții școlarilor cu nevoi speciale ar putea fi scutiți de plata impozitului pe salariu

După cum stabilește un proiect de act normativ aflat în dezbaterea senatorilor, părinții copiilor cu cerințe educaționale speciale ce urmează o formă de învățământ preuniversitar ar putea scăpa de plata impozitului pe veniturile salariale, dar cu o condiție. Măsura este propusă pentru a reduce presiunea financiară pe care o resimt cei ce au copii cu nevoi speciale.

Modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor părinților copiilor cu cerințe educaționale speciale se regăsește în Propunerea legislativă pentru completarea art.60 din LEGEA nr.227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, ce a fost înregistrată recent la Senat pentru dezbatere. Proiectul de act normativ are nevoie, pentru a se putea aplica, de aprobarea celor două Camere ale Parlamentului și de publicarea în Monitorul Oficial.

De fapt, această modificare reprezintă trecerea veniturilor salariale ale celor ce au copii cu nevoi speciale în categoria veniturilor neimpozitabile. La capitolul scutiri din Codul fiscal se vor introduce, conform proiectului de act normativ,“persoanele fizice, părinți ai copiilor cu cerințe educaționale speciale școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, pentru veniturile realizate din salarii (…)”.

Totuși, pentru a beneficia de scutirea de impozit pe salariu, părinții copiilor cu nevoi speciale vor trebui, potrivit documentului, să folosească banii rezultați din scutire pentru plata serviciilor de terapie destinate copilului. Concret, banii proveniți din scutirea de impozit pe salariul părinților copiilor cu cerințe educaționale speciale vor ajunge, dacă propunerea va ajunge să se aplice, într-un cont personal, din care se vor putea face plăți doar către terapeuți.

Potrivit legislației în vigoare, tinerii și copiii cu cerințe educaționale speciale școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă beneficiază de măsuri precum asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a îmbrăcămintei și a încălțămintei etc.

Chiar dacă părinții copiilor cu cerințe speciale beneficiază de ajutor financiar din partea statului, terapiile pe care trebuie să le urmeze acești copii sunt, de cele mai multe ori, extrem de costisitoare“În acest context, a apărut nevoia suplimentării resurselor financiare necesare efectuării plăților pentru serviciile prestate de terapeuți, având în vedere că o astfel de terapie costă între 1.000 și 2.000 de euro pe lună, bani greu de obținut de către o familie obișnuită”, motivează inițiatorii această propunere legislativă.

Atenție!

Proiectul de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.

Dezechilibre dintre salariile de stat si cele din mediul privat

Standard

Eugen Teodorovici, despre Legea salarizarii. Cum vrea sa reduca dezechilibrele dintre salariile de stat si cele din mediul privatsalar

Eugen Teodorovici, Ministrul Finantelor Publice, a spus ca legea salarizarii, care ar putea fi adoptata in urmatoarea sedinta de Guvern, nu urmareste doar cresterea veniturilor salariatilor, ci si o reducere a dezechilibrelor dintre salariile de stat si cele din mediul privat.
 
Acesta a garantat ca nu vor fi inghetate salariile anul urmator si ca salariul minim urmeaza sa creasca cel mai tarziu de la 1 ianuarie.
Analizam care este data optima si vom lua o decizie. Este posibil ca hotararea de Guvern sa apara saptamana viitoare”, a declarat Teodorovici pentru un post TV, potrivit adevarul.ro.
Guvernul are in vedere si reducerea dezechilibrelor dintre salariile de la stat si cele din mediul privat, dupa cum a mentionat ministrul. Teodorovici spune ca salariile mari din zona publica au fost date pentru a atrage specialisti.
Bogdan Hossu, presedintele CNS Cartel Alfa, declarata in aceasta vara ca “Este in prezent de 800 de lei pe salarii medii nete, iar pe viitor se estimeaza, pana in 2020, sa creasca la 1.200 de lei. 1200 de lei pe cursul actual inseamna 300 euro aproape intre cele doua salarii nete.”

salarii

 

Români obişnuiesc să lucreze peste program

Standard

Şapte din zece angajaţi români obişnuiesc să lucreze peste program

angajati

 


Programul încărcat, dorinţa de a fi mai competitivi şi accesul la noile tehnologii sunt câteva dintre motivele pentru care aproape 70% dintre angajaţii români din sectorul privat lucrează şi după terminarea orelor de lucru, la birou sau acasă, potrivit datelor publicate luni de BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. ”Mai mult de jumătate dintre cei care lucrează în timpul liber invocă drept principal argument volumul mare de muncă, în timp ce 27% spun că fac acest lucru ca urmare a presiunii angajatorilor, care văd în orele muncite suplimentar o dovadă de implicare în activitatea companiei”, se arată în comunicat.

De asemenea, 10% preferă să lucreze în timpul liber pentru că vor să facă diferenţa între performanţele lor şi ale celorlalţi colegi şi doar 9% afirmă că muncesc în plus din pasiune pentru ceea ce fac, potrivit sondajului.

În plus, bariera dintre programul de lucru şi timpul personal s-a redus tot mai mult în ultimii ani şi pe fondul accesului la noile tehnologii. Astfel, circa 40% dintre cei care lucrează şi în afara orelor de program spun că ajung să facă acest lucru tocmai pentru că au acces atât de facil la internet inclusiv pe dispozitivele mobile, obişnuind să îşi verifice frecvent e-mailul de serviciu şi să răspundă la mesaje.

O tendinţă tot mai puternică este ca munca suplimentară să se transfere în afara biroului, spune directorul general al BesJobs, Călin Fusu.

”Accesul la tehnologie a schimbat relaţiile de serviciu aşa cum le ştiam, cultura <always-on> devenind tot mai puternică. Cei mai mulţi dintre noi îşi încep ziua prin a-şi verifica telefonul şi mailul de serviciu, aproape fiecare îşi verifică cel puţin încă o dată mesajele după ce ajunge acasă, iar unii continuă să rezolve diferite sarcini chiar dacă programul s-a terminat. Tehnologia pune o presiune suplimentară pe angajaţi. Acest lucru a făcut ca în Franţa, de pildă, încă de anul trecut să se reglementeze dreptul salariaţilor de a se <deconecta> de la tehnologie când sunt în timpul liber, pentru a se evita riscul de suprasolicitare psihică sau chiar de burnout”, a declarat Călin Fusu.

Munca peste program afectează cel mai mult angajaţii din middle management, care admit, în procent de circa 80%, că obişnuiesc să petreacă la birou sau acasă cel puţin o jumătate de oră în plus pe zi pentru a finaliza sarcinile, în timp ce alţi 15% spun că muncesc mai mult de o oră peste programul de lucru normal. Alţi 3% obişnuiesc să petreacă în plus chiar şi două ore pe zi muncind de la birou sau de acasă, potrivit sondajului.

”IT-ştii, inginerii, angajaţii din domeniul financiar, dar şi cei cu profesii liberale, precum arhitecţii, consultanţii, designerii, ori avocaţii, afirmă, în proporţie de 85%, că muncesc mai mult de opt ore pe zi. Cu toate astea, doar 22% dintre cei care muncesc suplimentar susţin că sunt plătiţi pentru orele în plus efectuate”, se arată în comunicat.

Sondajul a fost desfăşurat în perioada 15 august – 30 septembrie, pe un eşantion de 1.230 de respondenţi din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, din care 68% sunt fără funcţii de conducere.

Sursa: news.ro


Pilonul II trebuie mentinut

Standard

1

 

Sapte din 10 romani considera ca Pilonul II trebuie mentinut. Economisirea este mai mult la nivel aspirational

La 11 ani de la lansarea sistemului de pensii private obligatorii, romanii au incredere in Pilonul II, isi cunosc drepturile si sunt constienti ca toate contributiile lor conteaza pentru dezvoltarea economiei.
Datele reies din primul studiu sociologic national care a evaluat atitudinile si perceptiile cu privire la Pilonul II de pensii, realizat la solicitarea Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, de catre compania de cercetare ISRA CENTER.

Informatii din sursemanager

mai mult aici

Reprezentantii salariatilor

Standard
REPREZENTANTII SALARIATILOR
Ți s-a spus nu o dată de voci prietenoase că sindicatele sunt o formă expirată și ineficientă de apărare a drepturilor angajaților. Să activeze în sindicat e ceva ce făcea bunicul, acum nimeni nu se mai ocupă cu plictiseli din astea.

Și totuși, condițiile de la muncă nu mai sunt așa de roz. Zilele de lucru se lungesc constant, nu-ți termini sarcinile la birou și-ți rămân tot mai des treburi pentru acasă, concediile nu le poți lua când vrei tu, că mai sunt multe comenzi de livrat și raportări de făcut până la toamnă. Așa că te simți tot mai incomodat, stresat, disperat și fără soluții. Și nu mai poți negocia pentru fiecare fleac, pentru fiecare sâmbătă pe care o vrei totuși liberă, că te costă prea multă energie. Pe undeva, în inima ta, știi că soluțiile nu pot apărea decât dacă te înțelegi cu colegii, să vă reprezentați punctul de vedere împreună. Și tu vrei doar să muncești în liniște și fără stress.

Șeful sau managerii îți spun calm că nu-i nicio problemă, nicio nevoie de sindicat: legea permite ca salariații să-și aleagă niște reprezentanți care să le promoveze interesele. Și că e muuult mai simplu decât să-ți faci un sindicat – bașca că nu trebuie să plătești cotizație.

Stai pe gânduri: da, poate reprezentanții salariaților sunt o soluție la problemele tale.

Noi credem că instituția reprezentanților salariaților e mai degrabă o capcană decât o soluție pentru angajați. Iată de ce:

Reprezentanții salariaților sunt o formă de organizare colectivă creată exact în perioada în care se modifica legislația muncii și a dialogului social în 2011, cu efecte nocive asupra dialogului dintre angajator și angajați. Iar aceasta pentru simplul motiv că reprezentanții salariaților au mult mai puțină putere decât sindicatele.

Cum se întâmplă aceasta?

În primul rând, prin lipsa specificării înseajuns de detaliate, în lege, a atribuțiilor reprezentanților salariaților: cu toate că ambele forme sunt destinate reprezentării intereselor angajaților, mijloacele acestei promovări sunt diferite. În vreme ce sindicatele se bucură de asistență la negocierile cu patronatul din partea federațiilor și confederațiilor la care sunt afiliate, reprezentanții salariaților sunt singuri în fața angajatorului. De asemenea, sindicatele î-și pot reprezenta membrii în comisiile de disciplină, în fața instanțelor judecătorești, a altor instituții sau autorități ale statului și pot formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor. Organizațiile sindicale pot să sprijine material membrii în exercitarea profesiunii, să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor lor, să organizeze și să desfășoare cursuri de pregătire și calificare profesională, în timp ce reprezentanții salariaților nu au astfel de atribuții. De asemenea, reprezentanții salariaților nu se pot alia cu colegii lor din alte întreprinderi pentru a forma federații ori a influența contractele colective de muncă la nivel de grup de unități sau sector. Reprezentanții salariaților nici nu pot constitui un partener social care să negocieze, cu patronatul și cu guvernul, condițiile de lucru ale salariaților la nivel de sector sau la nivel național și să prevină astfel ca angajații unei întreprinderi sau companii să fie izolați, vulnerabili, șantajabili.

În al doilea rând, nu e îndeajuns de reglementată nici procedura de alegere a reprezentanților salariaților într-o companie, astfel că există riscul ca acești reprezentanți să facă, de fapt, parte chiar din management, ori din personalul de resurse umane!

Cum se poate întâmpla asta? Iată doar o variantă: cum legea, adică Codul Muncii, nu impune nici un fel de condiții sau proceduri, altele decât condiția minimală ca cel puțin 50% plus unu dintre salariați să voteze, aceste alegeri pot fi organizate oricum; și ți se poate cere, de exemplu, pentru validarea votului, să votezi un număr minim de reprezentanți, printre care pot fi, fie că vrei, fie că nu, și manageri!

În teorie, și aceștia sunt angajați, însă în practică ei reprezintă interesele angajatorului, ceea ce e un evident conflict de interese, însă unul pe care legea îl permite și de care angajatorii pot abuza. Mai mult decât atât, legea spune că reprezentanții salariaților sunt aleși de adunarea generală dar știi din experiență că niciodată nu au fost organizate întâlniri la care să participe toți angajații. Și nu vorbim de cazul în care o companie are sute de angajați, în locații diferite și este imposibil să organizezi o adunare generală.

În concluzie, aderarea la un sindicat déjà existent sau crearea unui sindicat nou în întreprinderea sau compania unde lucrezi are șanse să-ți dea mult mai multă putere în relația de negociere cu angajatorul, pe termen scurt, și să-ți dea o voce în dialogul social, pe termen lung, ca să poți și tu influența deciziile la nivel de companie, sectorial, profesional sau național.

REPREZENTANTII SALARIATILOR

 

Munca peste programul normal de lucu

Standard

 


timpul de munca

Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi ale legislaţiei în vigoare

Timpul de muncă poate fi împărţit în două categorii: timpul care se încadrează în programul de lucru și timpul peste programul de lucru.

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. În cazultinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.

Munca prestată peste durata normala a timpului de muncă este considerată muncă suplimentară. Această prevedere nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pentru ca aceștia nu pot presta muncă suplimentară.

Art. 114 din codul muncii, prevede faptul că, durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Prin excepție însă, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili, prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice, o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident, conform art.120 alin. (2).

Având în vedere efectele forței majore, este necesară corelarea art. 120 din Codul muncii cu anumite clauze ale Contractului colectiv de muncă unic la nivel național.

Astfel, art. 12 alin. (1)  prevede următoarele: ,,Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de muncă sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege şi nu pot fi solicitaţi să efectueze ore suplimentare, cu excepţia cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice sau a unor situaţii apărute fortuit”;

„Art. 14 alin. (3) ,,Pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, ale unor accidente ori ale altor cazuri de forţă majoră, salariaţii au obligaţia de a presta muncă suplimentară cerută de cel care angajează”.

În ceea ce privește sintagma înlăturarea efectelor unor accidente, se referă atât la accidentele care au loc la sediului de lucru al angajatorului, cât şi în afara acestuia, doar dacă se află în legătură directă cu activitatea angajatorului.

Există şi o reglementare internaţională în acest sens, şi anume Convenţia nr. 1/1919 privind durata muncii care prevede la art. 3 următoarele:

  ,,Limita normală a timpului de lucru va putea fi depăşită în caz de forţă majoră, dar numai în măsura necesară pentru a evita pricinuirea unei tulburări serioase în mersul normal al stabilimentului”.

Prestarea unei muncii suplimentare implică acordul salariatului. Astfel, trebuie să existe o solicitare din partea angajatorului în acest sens. În sens contrar, dacă salariatul prestează ore suplimentare, pentru a recuperea orele de lucru pierdute, nu va constitui muncă suplimentară în accepțiune legală.

Conform art.122, munca suplimentară se compensează, de regulă, cu timp liber în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acestei.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea muncii suplimentare, aceasta va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu.

Acest spor se stabilește prin negociere și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

concluzieAceasta insemnă că, angajatorul nu are un drept de opțiune între compensarea orelor libere și plata lor. Astfel, soluția principală este compensarea orelor suplimentare cu timp liber și numai dacă aceasta nu este posibilă, munca suplimentară se compensează în bani.