Amenzi pentru neacordarea zilelor libere

Standard

ITM : Amenzi de pana la 10.000 lei pentru neacordarea zilelor libere

 

zile libere

 

ITM reaminteste angajatorilor faptul ca prima si a doua zi de Rusalii precum si ziua de 1 iunie, sunt decretate prin lege ca zile libere nelucratoare.

In cazul in care agentii economici nu se conformeaza acestor dispozitii imperative sunt pasibili de amenda contraventionala de pana la 10.000 de lei. Exceptie de la aceasta regula fac acele unitati a caror activitate nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

Codul Muncii, reglementeaza, in mod expres, faptul ca salariatilor care lucreaza in unitatile sanitare si de alimentatie publica, precum si in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii trebuie sa li se asigure compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.

In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Exceptia de la cele mentionate mai-sus este stabilita de Inalta Curte de Casatie si Justitie in anul 2015 si consta in aceea ca fapta angajatorului de a desfasura activitati de comercializare cu amanuntul a produselor nealimentare in punctele de lucru din centrele comerciale, in zilele de sarbatori legale NU intruneste elementele constitutive ale contraventiei, atunci cand angajatorul si-a indeplinit obligatiile prevazute in Codul Muncii.

 

CIM

Standard

CIM cu perioada determinata vs. nedeterminata

 

În mod normal contractul individual se încheie pe o perioadă nedeterminată.
Prin excepţie,contractul individual de muncă se poate încheia şi pe o perioadă determinată,în condiţiile expres prevăzute de lege.documente
CIM poate fi încheiat pe o perioadă determinată numai în următoarele cazuri:
-înlocuirea unui salariat în cazul suspendării unui salariat;
-creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii angajatorului;
-desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;
-în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale;
-angajarea unei persoane care,în termen de cinci ani de la data angajării,îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;
-ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale/patronale/ONG;
-angajarea pensionarilor;
-în alte cazuri prevăzute expres prevăzute de legi specialeâ.ATENTIE.
  1. În contractu individual de muncă pe durată determinată se va menţiona durata pentru care acesta se încheie.
  2. Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe perioadă determinată. 

Duminica Mare a Rusaliilor

Standard

Duminica Mare a Rusaliilor sau Pogorârii Sfântului Duh

2.jpg

Duminica Mare a Rusaliilor sau aPogorârii Sfântului Duh, este sărbătoarea creştină care încheie ciclul Pascal. Ea se suprapune cu sărbătoarea populară a Rusaliilor şi de aceea sunt foarte greu de diferenţiat obiceiurile si practicile creştine de cele precrestine. Foarte multe din datinile acestei zile sunt în legătura cu cele din ziua premergătoare, a Moşilor de vară, sau cu sărbătoarea de a doua zi, Rusaliile.

S-au păstrat până azi multe dintre obiceiurile şi tradiţiile populare legate de Duminica Mare. Am selectat pentru voi – din studiul “Sărbătorile de vară la români” publicat în anul 1910 de către marele etnolog şi folclorist roman Tudor Pamfile – descrierea câtorva dintre ele:

4.jpg

“De cu sâmbătă seara flăcăii se duc pe la vii sau pe la păduri, unde taie nuiele mari şi frumoase de tei. Aceste nuiele le duc acasă în spinare, pe greabănul cailor sau cu trăsurile (…). Cei care aduc pentru casa lor, cei ce cumpără sau dobândesc în dar, aceste ramuri,  împodobesc întreaga gospodărie cu nuiele de tei. Rămurelele mici le pun pe la icoane şi pe la corzile caselor, iar afară le pun pe la ferestre (între geamuri şi zăbrele) şi pe sub streasină. Mai toţi pun şi prin garduri, dar mai ales pe la ţăruşii porţii. Teiul astfel pus, oriunde ar fi, rămâne acolo uitat.”

5.jpg

Ramuri de tei se duc şi la biserici: “Rămurelele se aşează înaintea icoanei Maicei Domnului sau nafurarului. După serviciul dumnezeesc, preotul ia câte o mlădiţă mică şi o dă fiecărui creştin care se perindează la anafură. Aceste mlădiţe se păstrează apoi la icoanele din casă, întocmai ca salcia de Florii.”

Despre aceste crenguţe de tei aduse în ziua de Duminica Mare de la biserică se crede că au puteri protectoare:

 “Teiul de Dumineca Mare este bun la multe. Când peste vară plouă cu piatră, este bine a se arunca afară câte o crenguţă de tei uscat, cu credinţa că făcând astfel, piatra încetează. Alteori, cu aceleaşi crenguţe, este destul numai să se ameninţe înspre partea de cer de unde vine ploaia cu piatră, ca aceasta să se risipească îndată.”

6

 În Ţara Românescă femeile duceau la biserică în Duminica Mare frunze de tei, de mure, de soc şi de jaleş. Acestea erau lăsate acolo timp de trei săptămâni şi erau aduse acasă în a treia duminică:

 “Aceste buruieni, cred şi spun, că sunt bune pentru multe leacuri. Din ele se fac mai cu seama ceaiuri împotriva răguşelii şi a junghiului provenit din răceală. Cu aceste plante se descântă şi la boli, dar mai ales slujesc la vrăjile de dragoste.

Ca să fii ferit de futişaguri şi pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sâmbăta pentru a doua zi, pentru Duminica Mare ca s’o dai de pomană ori s’o mănânci în casă, să o pui la cuptor întâi şi să o scoţi pe urmă, să o rupi în trei părţi şi să o împarţi la săraci. Astfel nu vei fi păgubit cu nimic”.

 O tradiţie care se mai păstrează prin unele sate din Transilvania este aceea de a se face în ziua de Duminica Mare cununi de cununie “din spice de grâu curat şi din felurite flori de câmp”. Acestea se duc la biserică “unde se păstreaza apoi la icoane, pentru toate cununiile de peste an.”O altă credinţă populară legată de această zi este aceea că: “spre Duminica Mare, comorile bune, care ard numai pe la zile mari, îşi arată flacăra.”

Un obicei întâlnit prin părţile Muscelului era acela al “prinsului suratelor”: Cele două fete care vor “să se prindă surate” taie o ramură de măr dulce şi apoi merg la o fântână împreună cu un flăcău. “Acolo, una se aşează într’o parte şi cealaltă în faţa ei. Flăcăul le întreabă şi ele răspund de trei ori:

6.png
La fântână…

Daţi surate pân’la moarte ?

– Dăm surate pân’la moarte !

– De azi înainte sunteţi surori ?

– Suntem !

– De azi înainte să ştiţi: nu vă mai ziceţi pe nume ci surate.

Apoi flăcăul le dă în mână crăcana de măr dulce, şi apucând una de o ramură şi alta de cealaltă, trag s’o spintece.”

Tot în Duminica Mare, pentru că a doua zi încep Rusaliile, era obiceiul ca seara să se ungă tocurile ferestrelor şi al uşilor cu usturoi şi cu leuştean “spre a feri gospodăriile de duhurile necurate”. Pentru că începând de a doua zi “aceste duhuri se vor război în văzduh cu duhurile bune şi din lupta lor va curge ploaie; de aceea se zice că Duminica Mare vine întotdeauna cu ploaie”.

Sursa informaţiilor şi a citatelor: studiul etnografic “Sărbătorile de vară la români” semnat de Tudor Pamfile – publicat deLibrariile Socec&Co. în anul 1910.

5.png

7.png

 

Despre mosii de vara-Obiceiuri de Rusalii

Standard

3.jpg

Zilele de Rusalii sunt sărbătorile care încheie ciclul marilor sărbători domnești începute odată cu Floriile. Sunt trei zile de sărbătoare, fiecare dintre ele cu o altă semnificaţie:

– Sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari a Rusaliilor – numită Moşii cei mari, Moşii Rusaliior sau Moşii de vară – este una dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor din calendarul popular;

– Duminica de Rusalii, numită şi Duminica mare sau Duminica cinzecimii (fiind sărbătorită la 50 de zile dupa Paşti) este ziua în care comunitatea creştină sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh fiind considerată şi ziua de  naştere a bisericii.

– Lunea de după Duminica Mare este cea a sărbătorii populare cu origini precreştine a Rusaliilor, timpul în care ielele sau rusaliile “joacă pe la puţuri, fântăni, cruci, răspântii, poiene” şi “fac răutăţi de tot felul pe lume”.

4.jpg

Conform rânduielilor creştine, în zilele de sâmbătă “se dă pretutindeni de pomană pentru sufletele morţilor, care pomană poate consta din mâncare, băutură, haine de purtat şi altele(…). Rugăciuni pentru mântuirea sufletelor lor de păcate se pot face şi în alte zile, dar pomana cea mai bine primită de Dumnezeu este cea făcută în ziua sâmbetei.” Dintre toate zilele de sâmbătă de peste an, există în popor credinţa că “ziua cea mai nimerită pentru facerea pomenilor şi pomenirilor este  Sâmbăta Duminicii mari, numită şi Moşii Duminicii mari, Moşii Rusaliilor, Moşii de Rusalii sau, mai peste tot locul, Moşii cei mari sau Moşii de vară.” 

În aproape toate regiunile ţării se păstrează obiceiul de a se da de pomană vase de lut sau de porţelan, căni sau străchini de lemn împodobite cu flori şi umplute cu fructe, lapte, vin sau apă. “Oalele, ulcelele, cănile şi sticlele se dau de obicei pline cu vin, iar cine n’are le poate umplea şi cu apă. Cofele şi toate celelalte vase sunt împodobite pe la gură cu cununi de flori, de trandafiri mai ales, dacă sunt înfloriţi în această vreme. Printre florile înşirate pe aţă se pun şi roşcove, smochine, covrigi şi altele cumpărate toate din târg. Străchinile, talgerile, castroanele şi farfuriile se dau pline cu bucate. Aceste bucate sunt de obicei felurite soiuri de zamă sau zeamă de pasăre, purcel sau miel, cu tăieţei, orez şi altele. Farfuriile late sau întinse sunt mai ales duse umplute cu meşniţă sau orez fiert în lapte. Toate aceste lucruri care se duc a fi împărţite se numesc moşi.

O gospodină duce moşi pe la toate neamurile şi toţi vecinii, şi primeşte iarăsi moşi de la toţi aceştia. Cu acest prilej, se strâng atât de multe vase, încât rar gospodar care îşi mai cumpără altele din târg pentru nevoile casei.” Cel care dădea de pomană spunea: ‹‹  Pe lumea asta ţie, pe cealaltă, mie ! ››. Cel care primea răspundea: ‹‹ Bogdaproste ! ›› sau ‹‹ Domnul primească! ››”.

5.jpg

Prin Oltenia, de Moşii de vară, era obiceiul ca femeile să meargă în cimitir şi să îşi plângă morţii, pentru că în această zi “păcătoşii se trimit din nou în munca iadului”. Prin Bucovina exista credinţa “că nu e bine ca cineva să mănânce până ce nu dă mai întâi de pomană, pentru ca în această zi se împărtăşesc cu sfintele taine toţi morţii şi dacă unul din neamul celor morţi mănâncă, atunci cei morţi din neamul lui nu se pot cuminica”. Prin zona Câmpulungului (Argeş) era “datina ca nănaşii să trimita finilor si mai ales celor de botez, încă şi câte o junincă dimpreună cu toate ce e nevoie la o vacă de lapte precum doniţă, satişcă şi strecurătoare.” Un alt obicei interesant se întâlnea prin unele părţi din Moldova: “cei care în toamna trecută s’au îngijit şi au dat de pomană între altele şi o masă încărcată cu tot soiul de bucate şi colaci, acum, la moşii aceştia, ei se duc să umple acea masă. Această datină se numeşte umplutul meselor. Gospodina care a dat de pomană o masă plină cu vase, merge acum cu bucate şi umple acele vase, tot pe masa dată.” 

6.jpg

Prin Ţara Românească în această perioadă se ţinea Târgul Moşilor, “care se începe luni şi durează până sâmbăta înainte de Rusalii, adică o săptămână întreagă.”  Târgul moşilor, care era un prilej pentru târguieli şi pentru distracţii de tot felul,  “s’a născut din târgul unde se desfăceau odată numai cele trebuincioase pentru Moşii Rusaliilor”. Cel mai cunoscut dintre aceste târguri organizate de Moşi  a fost până în perioada interbelică cel care se ţinea în Bucureşti. în celebrul bâlci organizat în săptămâna Rusaliilor  mergeau  mai ales mahalagi şi târgoveţi – dar şi burghezi –  pentru a colinda vestitele “ţuicării cu adevărata zeamă de prune adusă de la munte”- numită şi „zăpăceală” . Era locul în care copiii mâncau floricele şi “îşi sglâmboiau ochi în toate părţile şi nu se mai săturau privind la „Vasilache” sau la diferiţi comedianţi care se arătau la circuri cu „renume mondiale” şi în special la panorama lui Braun care avea toate minunăţiile pământului.” 

Sursa informaţiilor şi a citatelor: studiul etnografic “Sărbătorile de vară la români” semnat de Tudor Pamfile – publicat de Librariile Socec&Co. în anul 1910.

5.png

 

Iți pasa cum sunt prelucrate datele tale personale?

Standard

De ce ar trebui să-ți pese de datele tale personale și de cine și cum le prelucreazăgdpr

Vorbim degeaba despre Regulamentul european privind protecția datelor personale (GDPR), despre obligațiile firmelor, autorităților publice și ale altor entități care lucrează cu date personale ale persoanelor fizice, dacă nu reușim noi, fiecare în parte, ca simplii cetățeni, să înțelegem de ce trebuie să ne pese de datele noastre personale, de cine și cum le stochează, meșterește, folosește și aruncă în stânga și-n dreapta. Așadar, de ce ar trebui să ne pese de toate astea?

 

N-avem deja destule probleme pe cap, mai trebuie să ne mai punem încă una? Dar tocmai asta e ideea, că pentru noi, oamenii de rând, caracterizați printr-o sumă de date personale pe care alții au ajuns să le folosească în fel și chip, în scopuri de profit și nu numai, proprietatea și responsabilitatea datelor noastre personale nu trebuie văzută ca o problemă.

Așa cum ținem strâns de buletin, așa trebuie să ținem strâns și de adresa de e-mail, de pildă. Dar și de ideea de a ști numai noi și poate încă vreo doi, trei oameni, plus cei care au trecut pe lângă noi fără să ne cunoască, că am făcut o plimbare pe înserat pe Calea Victoriei și ne-am oprit la o înghețată. De ce ar trebui să știe și Google despre asta? Sau toți cei care ne urmăresc activitatea pe Facebook?

Tehnologia ne-a împins atât de repede de la spate că nu ni s-a oferit răgazul să ne aplecăm puțin asupra unor aspecte importante ce țin de viața noastră personală. Spuneam, într-un alt material, că datele cu caracter personal înseamnă orice informații ce privesc o persoană fizică și că, deși nu toate sunt la momentul T caracterizabile ca date personale, toate sunt foarte importante.

În virtutea acestui regulament european, GDPR-ul, pe care cei ce prelucrează date personale trebuie să-l respecte (unii în mai multe privințe chiar) de la 25 mai 2018, ca persoane ale căror date personale sunt prelucrate putem cere numeroase lucruri de la acești operatori – pe multe dintre ele le puteam cere și până acum, dar acest regulament european e o sperietoare mai mare decât lăsa impresia că este legea noastră până acum.

Dar degeaba știm că avem dreptul X și dreptul Y, dacă nu înțelegem cel mai important lucru: de ce ar trebui să ne pese de datele noastre personale și de cine și cum le prelucrează. De pildă, eu consider că sunt anumite informații care mă definesc și la care nu vreau să renunț și să le dau altora, de la caz la caz, fiindcă scopul în care mi le cer nu este nici în interesul meu, nici nu mă privește măcar.

Am refuzat dintotdeauna să dau codul numeric personal și seria și numărul de buletin tuturor firmelor, transportatorilor care livrează bunuri și altor entități care nu veneau cu un motiv legal (o prevedere dintr-un act normativ) pentru care îmi cereau acele informații. Am refuzat, de asemenea, să-mi dau numărul de telefon sau să-l postez pe toate gardurile. Și nu am înțeles niciodată de ce unii renunță atât de ușor la confidențialitatea numărului lor de telefon. Tu de ce ai face asta?

Notă: Operatorul de date personale este o persoană fizică/juridică, autoritate publică, agenție sau alt organism care stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal. Așadar, un operator de date este fie un privat, fie o entitate publică.

Să pierzi controlul asupra lucrurilor care te privesc

L-am întrebat pe Alin Popescu, CEO avocatnet.ro și co-fondator la Academia DPO, care vorbește deja de vreme bună despre toată tevatura aceasta cu GDPR-ul și prelucrarea datelor personale, despre motivele pentru care crede el că ar trebui să ne pese de datele noastre. Iată răspunsul său:

Ne gândim de multe ori la faptul că datele personale sunt ceva abstract și că toată discuția asta e, mai degrabă, una teoretică. Realitatea e mai complicată însă de atât. Până acum, am trăit cu toții într-o lume în care oamenii ne cunoșteau și recunoșteau după voce ori după chip. Timpurile însă s-au schimbat foarte mult. Astăzi, mai mult de jumătate din interacțiunea noastră cu alți oameni nu se mai petrece fizic, ci virtual. Discutăm la telefon cu oamenii, schimbam emailuri sau ne conversăm pe platforme de social media. În această lume, noi nu mai suntem noi, cu adevărat. Datele noastre sunt, în realitate, persoana noastră. Un email devine echivalent cu buletinul cuiva, pe măsura ce alte persoane, primind un mesaj de la o adresă de email, presupun cu bună credință că le-a scris chiar deținătorul acelui email.

În lumea prezentă, să nu ai controlul asupra datelor tale personale e echivalent cu a nu avea controlul asupra vocii tale, asupra vorbelor tale, asupra comportamentului tău. Și asta, vom vedea, ne va pune în fața unor probleme la care nu ne-am gândit niciodată până acum.

În plus, dacă e să judecam lucrurile și din altă perspectiva, ne-am putea întreba «ok, ce mare problemă e să afle cineva numărul meu de telefon?». Iar răspunsul e interesant. În multe cazuri, s-ar putea să nu fie nicio problemă. Aproape nimeni nu dă telefoane aiurea. Aproape. Te-ar putea suna companii diverse să îți vândă lucruri. Poate asta nu e deranjant pentru unii oameni. Pentru alții e. Și s-ar putea întâmpla lucruri și mai interesante. Un caz din India, despre care am aflat recent, m-a determinat să cred că nu doar ofertele comerciale sunt pericolul care pândește la telefon. Cazul femeilor din statul Uttar Prandesh din India este foarte interesant în acest context. Acolo, numerele de telefon ale femeilor sunt vândute pe sume importante de bani unor oameni cărora le place să sune astfel de numere și să hărțuiască sexual femeile în cauză. Sună banal, dar nu cred că ar vrea cineva să fie în pielea acelor oameni, care primesc astfel zeci de telefoane zilnic de la indivizi libidinoși„.

Numărul acela de telefon pe care l-ai lăsat aiurea undeva, care e numărul tău personal, nu de profesionist în X sau Y domeniu, poate va ajunge doar la Ion, inițial. Problema e ce se întâmplă dacă Ion îl dă mai departe? Cam asta înseamnă să nu mai ai control asupra datelor tale personale.

Sursa1 avocatnet.ro

Acident dupa programul de lucru

Standard

Accident mortal in afara muncii pe fondul consumului de alcool la terminarea programului de muncaSSM

Descrierea detaliata a imprejurarilor producerii evenimentului
 
Evenimentul in urma caruia a decedat numitul AB si a suferit leziuni corporale CD a avut loc in interiorul punctului de lucru al angajatorului X, mai precis in zona sectorului naval unde se desfasurau operatiuni de incarcare – descarcare si manipulare marfuri.
 
Sectorul naval se leaga printr-un drum de acces de 3 km de fata de punctul de intrare in unitate. Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor din cadrul punctului de lucru, conducerea societatii a achizitionat si pus la dispozitie un autoturism pentru deplasarea in interes de serviciu a lucratorilor, dar fara a elabora o procedura clara referitoare la modul de gestionare si folosire a acestuia, asa ca oricine putea sa-l utilizeze, chiar daca indeplinea sau nu conditii din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca.
 
In jurul orelor 15, cand s-a terminat programul de munca, toti lucratorii au plecat de la locul de munca, cu exceptia mecanicului naval AB, a marinarului EF si a inginerului naval CD, care avea si sarcini de coordonare a activitatilor. In intervalul 15 – 17, acestia au consumat 2 l de alcool adus de acasa de AB.
Dupa ce au terminat de consumat alcoolul, cei trei au urcat pe chei, unde era parcat autoturismul de serviciu si s-au imbarcat in acesta, pentru a se deplasa la domiliile fiecaruia. La volan s-a asezat EF, in dreapta fata CD si pe bancheta din spate AB.
EF a pornit autoturismul si a plecat catre poarta unitatii. Dupa circa 50 m, EF, nefiind atent la drum, deoarece intrase intr-o discutie in contradictoriu cu seful sau CD, rateaza curba la dreapta, masina derapeaza (pe jos era nisip umed, mazga) si intra frontal in gardul unitatii.
 
Dupa producerea evenimentului, EF a coborat din autoturism si s-a deplasat in spate pentru a vedea starea lui AB, constatand ca era in stare de soc, motiv pentru care a sunat la numarul de urgenta 112. CD, lovit la cap si la bratul drept, a coborat pe usa din stanga (cea de pe partea lui se blocase). EF, chiar daca nu purta centura de siguranta, nu a suferit vatamari corporale.
AB si CD au fost preluati de unitatile de salvare si transportati la spitalul de urgenta din localitate. Dupa acordarea asistentei medicale de specialitate, CD a parasit spitalul si a mers acasa. Deoarece prezenta traumatisme cranio-cerebrale grave, AB a fost transferat spre Spitalul Clinic de Urgenta „Bagdasar – Arseni” Bucuresti, unde a decedat la 2 zile dupa accident.
 
Constatarile  medicale au concluzionat urmatoarele:
  • moartea numitului AB a fost violenta, datorata unui traumatism cranio-cerebral in conditiile unui accident rutier. De asemenea,  alcoolemia  in momentul decesului a fost 0,6 ‰.
  • CD a suferit o fractura 1/3 distala la antebratul drept. Nu a fost internat in spital si nici nu a avut concediu medical. Valoarea masurata de aparat pentru alcoolemie a fost de 0,9 ‰.
  • de asemenea, EF, soferul autoturismului, a fost testat cu alcoolscopul din dotarea societatii de catre lucratorul desemnat, inregistrandu-se o valoare de 1,9 ‰.
 
Cauzele producerii evenimentului sunt urmatoarele:
Din cercetarea documentelor si din declaratii a rezultat ca evenimentul s-a datorat conducerii, in incinta societatii, a autoturismului de serviciu de catre EF, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, contrar Regulamentului intern al angajatorului. Conform declaratiei sale, EF a consumat bauturi alcoolice in incinta societatii impreuna cu AB si seful sectorului naval CD, dupa terminarea programului de lucru. EF a declarat ca fusese instruit asupra interdictiei de a consuma bauturi alcoolice in unitate si ca nu a primit nicio dispozitie de a conduce autoturismul de serviciu.
 
Au fost astfel incalcate prevederile art. 22 din Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca:
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
 
Angajatorul nu a elaborat o procedura prin care sa reglementeze utilizarea autoturismului de serviciu, astfel permitand oricarei persoane sa conduca acest autovehicul chiar daca nu avea capacitatea din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca.
Conform art. 13 : «In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;» 
 
Caracterul accidentului
Avand in vedere ca evenimentul a avut loc pe traseul de deplasare de la locul de munca spre domiciliu, dar in jurul orelor 17, cu toate ca activitatea se terminase la orele 15, decesul numitului AB si vatamarea corporala a lui CD nu au indeplinit conditiile pentru a fi incadrate ca accidente de munca de traseu.
 
In sensul Legii nr. 319/2006, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
Art. 5, lit. g) «accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;» 
 
Art. 30: (1) In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
«g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers
 
S-au dispus urmatoarele masuri pentru prevenirea altor evenimente similare:
  • Prelucrarea cauzelor si imprejurarilor producerii evenimentului cu toti lucratorii societatii si consemnarea acestei prelucrari in fisele de instruire individuala;
  • Revizuirea evaluarii riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala;
  • Revizuirea planului de prevenire si protectie;
  • Revizuirea instructiunilor proprii pentru toate locurile de munca din cadrul societatii privind interzicerea introducerii si/sau consumului de bauturi alcoolice/stupefiante/medicamente cu efect psihotrop in societate;
  • Elaborarea unei instructiuni proprii privind gestionarea si conducerea autovehiculelor de serviciu;
  • Instruirea tuturor lucratorilor care conduc autoturismele de serviciu ale societatii in baza instructiunii elaborate.
 
De asemenea, s-a propus continuarea cercetarii penale sub aspectul incalcarii prevederilor art. 349 si art. 350 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare pentru EF (conducatorul auto), CD (conducatorul locului de muncasi administratorul societatii.
 

Restart pentru industria de apărare românească sau doar buget impresionant de shopping?

Standard
bns 2

În ultima perioadă de timp se observă o efervescență în comunicarea, negocierea și semnarea unor contracte de achiziție de tehnică militară a căror valoare cumulată este de ordinul miliardelor de USD. În acest răstimp industria de apărare din România se află în ”moarte clinică„.În condițiile în care Constituția României prevede:

  1. Obligația statului ca prin instituțiile sale să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de producție.
  2. Protejarea intereselor naționale în activitățile economice, financiare și valutare,
  3. Stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și protecția drepturilor de autor,

Asistăm la un lung proces de împiedicare, obstrucționare și subminare a acțiunii de promovare a  intereselor esențiale ale statului roman, în detrimentul suveranității și securității naționale, dar în favoarea marilor furnizori de tehnică militară.

BNS a prezentat o evaluare a modului în care au fost cheltuiți banii publici dedicați înzestrării și a încercat să dea răspuns unei întrebări rostită foarte des atunci când s-a vorbit de achiziții de tehnică militară – ”Corupție sau prostie?”

În data de, 23.05.2018,la sediul BNS a avut loc o conferință de presă dedicată industriei de apărare. Conferința a fost susținută de dnul Dumitru Costin, Președintele BNS și de dnul Ion Ivan, Președintele Federației Unirea.

Materialele prezentate în conferință dar și înregistrarea conferinței pot fi consultate accesând link-urile de mai joi.

.
.