Nota de lichidare

Standard

 

Angajatorul, obligat sa elibereze nota de lichidare cu trei zile inaintea incetarii contractuluiProiectSenatul a adoptat, in sedinta de luni, un proiect legislativ potrivit caruia angajatorii risca sa fie amendati cu pana la 3.000 de lei daca nu elibereaza nota de lichidare cu trei zile lucratoare inainte de data incetarii contractului individual de munca.

„In toate cazurile de incetare a contractului individual de munca se intocmeste, de catre angajator, o nota de lichidare in dublu exemplar. Angajatorul este obligat sa elibereze si sa comunice angajatului nota de lichidare cu trei zile lucratoare inainte de data incetarii contractului individual de munca”, potrivit proiectului de lege.

Nota de lichidare reprezinta documentul semnat de partile contractului individual de munca care atesta situatia debitelor financiare si patrimoniale rezultate in urma executarii acestuia.
Incalcarea de catre angajator a obligatiei de a elibera nota de lichidare se sanctioneaza cu amenda de la 1500 la 3000 de lei.

„In situatia incetarii contractului individual de munca nu exista o baza legala pentru eliberarea de catre angajator a notei de lichidare catre angajat. Cu toate acestea, in practica se utilizeaza acest document dar cu caracter ocazional, de la caz la caz, ceea ce lasa loc deciziilor arbitrare in domeniul raporturilor de munca. Pentru eliminarea abuzurilor si pentru a proteja interesele angajatilor se impune reglementarea raspunderii contraventionale a angajatorilor in cazul neeliberarii notei de lichidare. Pentru a proteja interesele angajatorilor neexecutarea obligatiei de a depune de catre angajat la noul angajator a notei de lichidare de la vechiul angajator va atrage raspunderea disciplinara a angajatului”, se arata in expunerea de motive a propunerii legislative initiate de un grup de parlamentari PMP.

In cazul acestui proiect, Senatul este prima Camera sesizata.

Sursa: mediafax

 

Libere legale pentru salariatii de alte religii

Standard

 Legislatia muncii stabileste ca salariatii au dreptul sa beneficieze anual de anumite zile de sarbatoare legala in care nu se lucreaza. Insa, avand in vedere ca cele mai multe dintre ele sunt destinate, in principal, crestinilor ortodocsi, cum se procedeaza in cazul persoanelor de alte religii? In acest sens, am cerut un punct de vedere oficial de la Ministerul Muncii.Legal

Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt prevazute in Codul muncii si sunt, in prezent, in numar de 15. Dar la acestea se adauga si doua zile pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale ale cultelor religioase legale, altele decat cele crestin-ortodoxe, pentru persoanele care apartin de ele.Concret, salariatii care nu sunt crestini au dreptul sa primeasca liber atat cu ocazia sarbatorilor legale crestine (plus liberele legale fara insemnatate religioasa: 1 si 2 ianuarie, 24 ianuarie,1 mai, 1 iunie,30 noimbrie,1 decembrie), cat si cu ocazia a trei sarbatori majore ale propriei religii. Aceasta informatie a fost confirmata de catre Ministerul Muncii.

Dupa cum se stie, art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii reglementeaza zilele de Sarbatori Legale.
Calendar 1
In concluzie, dupa 12.03.2018 – zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:– 1 si 2 ianuarie;
– 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Romane);
– Vinerea Mare (sau ultima zi de vineri înaintea Paştelui)
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie – Ziua Copilului;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Acordarea zilelor libere se face de catre angajator, astfel cum prevad dispozitiile alin. 2 al articolului mentionat.

Fata de cele de mai sus, persoanele apartinand altor culte religioase decat cele crestine vor beneficia atat de zilele de sarbatoare legala mentionate anterior, cat si de inca doua zile pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale si o zi de vineri înaintea Paştelui,declarate astfel de cultul religios respectiv.

Persoanele care apartin altor culte religioase (inclusiv angajatii crestini care nu sunt ortodocsi – catolicii, baptistii etc.) beneficiaza atat de zilele libere legale crestine (ortodoxe), cat si de alte doua zile pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale si o zi de vineri înaintea Paştelui, declarate astfel de cultele religioase legale.

Totodata, referitor la acelasi subiect,tin sa subliniez ca in lege nu se fac distinctii si, prin urmare, unei prevederi cu caracter general trebuie sa-i corespunda tot o aplicare generala.

Opinia ITM este ca «legiuitorul nu face distinctie cu privire la cultele religioase crestine, iar potrivit legilor de drept, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga». Totodata, aceeasi institutie spune ca «unei formulari generale a textului legal trebuie sa-i corespunda o aplicare a sa tot generala, fara a introduce distinctii pe care legea nu le contine, iar angajatii de alte religii vor beneficia de zile libere platite in mod cumulativ si alternativ, in functie de data calendaristica a fiecarei sarbatori.

Pentru a ilustra ideea de acordare a zilelor libere platite in mod cumulativ si alternativ, specialistul de la Smartree a oferit si un exemplu propriu: „Un angajat catolic va beneficia de zile libere platite atat in prima si a doua zi a Rusaliilor catolice (20 si 21 mai, in 2018 – n.r.), cat si in prima si a doua zi a Rusaliilor ortodoxe (27si 28 mai, in 2018- n.r.).

In momentul de fata, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, in Romania exista 18 culte recunoscute, dupa cum urmeaza:

  • Biserica Ortodoxa Romana;
  • Episcopia Ortodoxa Sarba de Timisoara;
  • Biserica Romano-Catolica;
  • Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica;
  • Arhiepiscopia Bisericii Armene;
  • Biserica Crestina Rusa de Rit Vechi din Romania;
  • Biserica Reformata din Romania;
  • Biserica Evanghelica C.A. din Romania;
  • Biserica Evanghelica Lutherana din Romania;
  • Biserica Unitariana din Transilvania;
  • Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania;
  • Biserica Crestina dupa Evanghelie din Romania – Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania;
  • Biserica Evanghelica Romana;
  • Uniunea Penticostala – Biserica lui Dumnezeu Apostolica din Romania;
  • Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Romania;
  • Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania;
  • Cultul Musulman;
  • Organizatia Religioasa Martorii lui Iehova.

Important! Prin intermediul contractului colectiv de munca, partile pot stabili pentru salariati si alte zile libere in afara de sarbatorile legale in care nu se lucreaza.

Care sunt sarbatorile legale de care beneficiaza angajatii

Codul muncii include o lista cu urmatoarele zile de sarbatoare legala in care nu se lucreaza:

  • – 1 si 2 ianuarie;
    – 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Romane);
    – Vinerea Mare (sau ultima zi de vineri înaintea Paştelui)
    – prima și a doua zi de Paști;
    – 1 mai;
    – 1 iunie – Ziua Copilului;
    – prima și a doua zi de Rusalii;
    – Adormirea Maicii Domnului;
    – 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
    – 1 decembrie;
    – prima și a doua zi de Crăciun;
  • doua zile pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Exceptie de la acordarea liberelor legale fac locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii, dar si unitatile sanitare si cele de alimentatie publica.

In aceste cazuri, angajatii au dreptul la o compensare cu timp liber corespunzatorin urmatoarele 30 de zile. In caz contrar, salariatii trebuie sa primeasca un spor de cel putin 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Pe fondul schimbărilor legislative din ultima perioadă, Avocatnet.ro a dezvoltat un serviciu special pentru tine și, în doar 5-10 minute, te poți informa zilnic asupra tuturor schimbărilor legislative care te afectează! Află mai multe.

2 avocat net

Protest la Ministerul Economiei

Standard

Sindicaliştii din industria de apărare au protestat, la Ministerul Economiei4.

 Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediţia din 21.03.2018

 *  Ioan Neagu, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industrie: „Pe 4 aprilie vom protesta la Guvern, dacă nu vom avea o întrevedere cu ministrul Economiei”

     *  Bogdan Hossu, CNS „Cartel Alfa”: „Problemele majore cu care se confruntă întreprinderile şi salariaţii din industria de apărare nu sunt rezolvate”

     *  Sindicaliştii, nemulţumiţi de un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se realizează transferul companiilor din apărare, de la Ministerul Economiei, la Ministerul Apărării
 
       ACTUALIZARE Ministerul Economiei a luat măsuri pentru a răspunde revendicărilor sindicaliştilor

     Ministerul Economiei a luat măsuri pentru a răspunde revendicărilor sindicaliştilor prin acte normative care urmează să fie promovate în perioada următoare, astfel încât fondurile pentru plata nucleului industriei de apărare să ajungă la salariaţi cât se poate de repede, în timp util pentru Sărbătorile de Paşte, ne-a transmis Biroul de Presă al Ministerului Economiei.

     Totodată, Ministrul Economiei a acceptat să se întâlnească cu reprezentanţii sindicatelor din industria de apărare, urmând ca data întâlnirii să fie stabilită în perioada imediat următoare, potrivit reprezentanţilor Ministerului. 

     ––-

     Sindicaliştii din domeniul industriei de apărare din ţara noastră avertizează că vor desfăşura o acţiune de protest în faţa Guvernului în data de 4 aprilie, dacă nu vor avea parte de o întâlnire cu ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, până atunci, pentru a rezolva problemele existente în sector. 

     Ieri, aceştia au organizat o acţiune de pichetare în faţa sediului Ministerului Economiei, motivată de problemele cu care se confruntă industria de apărare de la noi din ţară, la care au participat aproximativ 70 de persoane.

     Ioan Neagu, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industrie, ne-a declarat, ieri: „Legea 232/2016, privind industria naţională de apărare, prevede nişte facilităţi de care beneficiază filialele din această industrie şi spune că la fiecare început de an trebuie să se emită o Hotărâre de Guvern prin care se alocă fondurile necesare menţinerii specialiştilor în sector. 

     Hotărârea de Guvern nu a ieşit nici până la această dată. Am avut mai multe întâlniri şi adrese, chiar la primul ministru, la care nu am primit niciun răspuns, şi vrem să tragem un semnal de alarmă pentru a urgenta emiterea acestor hotărâri de guvern. 

     Ele ar fi trebuit emise în luna ianuarie, pentru că unele dintre ele prevăd alocările bugetare de pe luna decembrie şi multe filiale nu au putut să ia aceşti bani, salariaţii rămânând fără sursă de finanţare. Cei din filialele care nu au activitate de bază, adică producţie (contracte şi comenzi), nu şi-au mai primit salariile, stau doar în aceste alocări bugetare”. 

     Domnia sa susţine că sunt mai multe aspecte care îi nemulţumesc pe lucrătorii din industria de apărare, printre care şi un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se realizează transferul de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării Naţionale (MApN). 

     „Noi am văzut doar proiectul, nu s-a discutat cu noi, nu ştim în ce condiţii se va face transferul, dacă se va face, dacă rămâne pe Legea 31 din 1990 a societăţilor comerciale sau nu”, ne-a mai spus domnul Neagu, adăugând: „Noi ne dorim să fim coordonaţi, mai degrabă, de Guvern decât de MApN, dar se pare că s-a dorit trecerea la MapN. Nu ştim dacă se va petrece sau nu, este o incertitudine această ordonanţă de urgenţă. Noi ne-am dori să trecem cu salarizarea la nivelul bugetarilor, pentru că, fiind o industrie naţională de apărare, credem că nu ar trebui să ne mai gândim la modul de salarizare, ci să ni se asigure salariile, şi cu cât vom primi mai multe comenzi, cu atât alocările bugetare vor fi mai mici”.

     Conform domniei sale, în prezent, salariile vin de la Ministerul de Finanţe, iar industria de apărare este în subordinea Ministerului Economiei. 

     Salariile vin de la bugetul de stat, dar nu sunt bani bugetari, adică asiguraţi pentru toată lumea, pentru că se aplică Legea 31/1990, a mai afirmat Ioan Neagu. 

     Potrivit vicepreşedintelui Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industrie, sindicaliştii au cerut, în timpul acţiunii de ieri, urgentarea acestor hotărâri, întrucât se apropie sărbătorile de Paşte, iar salariaţii din domeniu nu au bani. 

     De asemenea, sindicaliştii propun şi variante de menţinere şi dezvoltare pe termen mediu şi lung a industriei de apărare româneşti, printre care: discuţii cu MapN pentru a se găsi oportunităţi de achiziţii de minim 30% din industria de apărare românească (muniţie, arme, tehnică de luptă etc. din programele aprobate), astfel încât din totalul de 2% din PIB o parte să rămână în ţară şi să ajute la dezvoltarea industriei de profil autohtone; găsirea unor soluţii de salarizare decentă pentru atragerea tinerilor în acest domeniu, ceea ce ar duce la o majorare a producţiei şi la un câştig mai mare pentru bugetul de stat; dezvoltarea programelor de investiţii în industria de apărare (programe de modernizare, retehnologizare, dezvoltare pentru societăţile din domeniu), astfel încât societăţile româneşti să poată intra în competiţia de pe piaţa mondială, precum şi altele. 

 Bogdan Hossu: „Personalul de specialitate din industria de apărare nu este protejat în cazul falimentului unităţilor”

Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa” Bogdan Hossu ne-a spus, ieri, că problemele majore cu care se confruntă salariaţii din industria de apărare şi întreprinderile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea nu sunt rezolvate, deşi atât guvernul actual şi partidele care îl sprijină, cât şi cel anterior susţin că sectorul de apărare reprezintă o prioritate, acesta fiind foarte important, mai ales în dezvoltarea relaţiilor de natură economică.
Domnia sa a mai menţionat că acest aspect i-a fost semnalat şi ministrului Economiei, Dănuţ Andruşcă.
Domnul Hossu ne-a declarat: „Nu s-a realizat o planificare a minimului de investiţii care ar putea să ajute societăţile din industria de apărare în dezvoltarea relaţiilor comerciale. De asemenea, nu este rezolvată nici problema securităţii, prevăzută în lege, legată de păstrarea personalului calificat din domeniu, în sensul în care nucleul de personal calificat de strictă necesitate (personalul de specialitate) nu este protejat în cazul falimentului unităţilor respective. Astfel, aceşti oameni se orientează către alte sectoare care au nevoie de specialişti”.
Preşedintele CNS „Cartel Alfa” a amintit şi problema transferului de la Ministerul Economiei la MapN, care, potrivit domniei sale, pune sub semnul întrebării chiar existenţa sectorului şi interesul statului de a avea un sector de interes naţional în vederea asigurării produselor speciale fabricate la noi în ţară.
„Mai mult, la ora actuală, există această ambiguitate la nivelul diferitelor instituţii ale statului, în sensul în care am ajuns să discutăm, spre exemplu, despre posibilitatea a două fabrici care să producă transportoare auto blindate, ceea ce este aberant pentru o ţară ca România, care nu va fi niciodată o super forţă militară, care să necesite sute de mii de asemenea utilităţi”, a mai adăugat domnul Hossu.
Sindicaliştii din industria de apărare s-au întâlnit, ieri, cu secretarul de stat din domeniul industriei de apărare, de la nivelul Ministerului Economiei, Ion Radu, însă aceştia susţin că, deşi au avut mai multe întrevederi cu acesta, nu au putut rezolva toate problemele, deoarece unele aspecte ţin de ministrul Economiei, altele de premierul ţării noastre, iar altele de liderii altor ministere, motiv pentru care îşi doresc o întrevedere cu domnul Dănuţ Andruşcă. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I.T.M. ne informeaza

Standard

 

I.T.M. aduce la cunoștința angajatorilor și salariaților că, potrivit Legii nr.64/2018 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 226 din 13 martie 2018, Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui, devine zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Prin adoptarea acestui act normativ se modifică art. 139 din Legea nr.53/2011 – Codul Muncii (R), astfel că lista sărbătorilor legale și nelucrătoare este următoarea: 
-1 și 2 ianuarie;
-24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
-Vinerea Mare (ultima zi de vineri înaintea Paștelui)
-prima și a doua zi de Paște;
-1 mai (Ziua Muncii);
-1 iunie (Ziua Copilului);
-prima și a doua zi de Rusalii;
-15 august (Adormirea Maicii Domnului);
-30 noiembrie (Sfântul Andrei);
-1 decembrie (Ziua Națională a României);
– 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).

În condițiile în care angajatorii nu se conformează acestor prevederi legale sunt pasibili de a fi sancționați contravențional de către inspectorii de muncă cu amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei (art. 260 alin. 1 lit. g din Codul Muncii).

Excepţie de la această regulă fac acele unităţi a căror activitate nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Codul Muncii reglementează expres faptul că salariaţilor care lucrează în unităţile sanitare şi de alimentaţie publică, precum şi în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii trebuie să li se asigure compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile (art. 142 alin. 1).

În situația în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru (art. 142 alin. 2).


Codul muncii a fost modificat

Standard

Codul muncii s-a modificat in data de 16 Martie 2018: Vinerea Mare a devenit zi liberă pentru angajați

Codul muncii

Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui, a devenit zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, potrivit unui act normativ intrat azi în vigoare. Așadar, salariații se vor bucura, pentru prima oară, de timp liber în Vinerea Mare începând din acest an și vor beneficia luna viitoare de o minivacanță de patru zile. Anul acesta, Vinerea Mare va fi pe 6 aprilie, iar Paștele – pe 8 și 9 aprilie.

Legea nr.64/2018 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, care prevede adăugarea unei noi zile de sărbătoare legală și nelucrătoare în lista celor deja existente în Codul Muncii, a fost publicată marți în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare azi.

Practic, acest act normativ a modificat lista zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Mai exact, prin adăugarea Vinerii Mari, ultima zi de vineri înaintea Paștelui, la lista sărbătorilor nelucrătoare, aceasta numără de-acum nu mai puțin de 15 astfel de zile.

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paștelui și a Postului Mare, fiind și una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină (Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare) numite “Triduum Sacrum” și este considerată unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase din an.

Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, lista sărbătorilor legale și nelucrătoare arată așa:

  • 1 și 2 ianuarie;
  • 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
  • Vinerea Mare (ultima zi de vineri înaintea Paștelui)
  • prima și a doua zi de Paște;
  • 1 mai (Ziua Muncii);
  • 1 iunie (Ziua Copilului);
  • prima și a doua zi de Rusalii;
  • 15 august (Adormirea Maicii Domnului);
  • 30 noiembrie (Sfântul Andrei);
  • 1 decembrie (Ziua Națională a României);
  • 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).

Vinerea Mare este, de asemenea, zi oficială de sărbătoare în următoarele state ale Uniunii Europene (UE): Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Grecia, Spania, Portugalia, Suedia, Finlanda, Slovenia, Cehia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Estonia, Malta, Cipru și Luxemburg. Așadar, nu mai puțin de 16 dintre cele 28 de state ale UE au declarat Vinerea Mare drept zi legală de sărbătoare.

Pe fondul schimbărilor legislative din ultima perioadă, Avocatnet.ro a dezvoltat un serviciu special pentru tine și, în doar 5-10 minute, te poți informa zilnic asupra tuturor schimbărilor legislative care te afectează! Află mai multe.

2 avocat net

 

Actualizare zile libere in care legal nu se lucreaza

Standard
3

Dupa cum se stie, art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii reglementeaza zilele de Sarbatori Legale.
In concluzie, dupa 12.03.2018 – zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
– 1 si 2 ianuarie;
– 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Romane);
– Vinerea Mare (sau ultima zi de vineri înaintea Paştelui)
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie – Ziua Copilului;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
IMPORTANT 1 – ZILELE LIBERE LEGALE SE PLATESC DE ANGAJATORI ,daca nu se pot compensa cu alte zile libere.

ATUNCI MUNCA PRESTATA IN ZIUA DE SARBATOARE LEGALA SE PLATESTE DUBLU. 

Neacordarea zilelor libere presupune acordarea unui spor la salariul de bază de minim 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru .