Cea mai mica diferenta salariala intre femei si barbati din UE este in Romania!

Standard

Egalitatea de sanseegalitate sanse

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, arata ca desi au fost efectuate progrese in domeniu, acestea sunt insuficiente. In ce priveste diferenta de remunerare, Romania estre statul membru in care aceasta inregistreaza cel mai scazut nivel (5,2%), in timp ce media europeana s-a stabilizat de mai multi ani la 16%.

 

Frans Timmermans, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, a declarat: „Egalitatea de gen reprezinta o prioritate pe agenda noastra, insa progresele pe teren sunt inca lente. Pentru ca situatia sa se schimbe in mod real pentru femei, trebuie sa transformam sensibilizarea si intentiile in actiuni. Aceasta inseamna adoptarea noii legislatii propuse de Comisie privind echilibrul dintre viata profesionala si cea privata, aderarea la Conventia de la Istanbul si punerea in aplicare a politicilor convenite deja pentru a solutiona diferenta de remunerare intre femei si barbati si pentru a combate violenta impotriva femeilor.”

Věra Jourová, comisarul european pentru justitie, consumatori si egalitate de gen, a adaugat: „Egalitatea de gen nu se rezuma doar la femei. Este vorba despre societatea, economia si demografia noastra. Vrem sa garantam ca femeile sunt cu adevarat egale barbatilor in fata legii. De asemenea, vom continua sa actionam in vederea emanciparii femeilor, astfel incat acestea sa poata face propriile alegeri in ceea ce priveste carierele si familiile lor.”

In Romania, in termeni de rata de ocupare a fortei de munca, aceasta este de doar 57,4% in randul femeilor (65,3% media UE), in timp ce in randul barbatilor urca la 73,1% (76,9% media UE). De asemenea, doar 11% dintre membrii consiliilor de conducere ale marilor companii sunt femei, fata de 25,3% media europeana, aceasta categorie inregistrand si cea mai mare scadere comparativ cu media europeana (cu peste 20%). O reprezentare slaba a fost inregistrata si in politica, acolo unde 21,3% dintre membrii Parlamentului Romaniei sunt femei, in timp ce media UE este de 29,3%. Violenta este in continuare extrem de larg raspandita. Potrivit celor mai recente date disponibile (din 2012), la nivelul Romaniei, circa 30% dintre femei s-au confruntat cu diferite forme de violenta fizica si/sau sexuala de la varsta de 15 ani, in timp ce media UE este de 33%.

La nivel european, raportul mai arata ca femeile sunt mai bine instruite decat barbatii (44% dintre femeile cu varste cuprinse intre 30-34 de ani au obtinut o diploma universitara in 2016, fata de 34% dintre barbati). Cu toate acestea, ele raman extrem de slab reprezentate in functiile de decizie din companii si castiga in continuare mai putin decat acestia.

Femeile sunt, de asemenea, subreprezentate in politica, in sase tari (Grecia, Croatia, Cipru, Letonia, Ungaria si Malta), ele ocupand mai putin de 20% din locurile din parlamentelor nationale. In medie, 44% dintre europeni considera ca femeile ar trebui sa aiba grija de caminele si familiile lor, intr-o treime din statele membre aceasta opinie fiind impartasita de cel putin 70% dintre cetateni.

Comisia a mai publicat si un studiu suplimentar privind femeile in era digitala, care indica faptul ca ocuparea mai multor locuri de munca in sectorul digital de catre femei ar putea genera o crestere a PIB-ului cu 16 miliarde de euro anual in UE. Cu toate acestea, numai 24,9% dintre femeile care urmeaza studii superioare obtin o diploma in domeniile tehnologice, in timp ce doar 14,8% dintre fondatorii de start-up-uri sunt femei.

Egalitatea intre femei si barbati este o valoare fundamentala a Uniunii Europene si un drept care a fost consacrat in tratat inca de la inceput: Tratatul de la Roma cuprindea o prevedere privind egalitatea de remunerare.

 
 
 

Sursa: europa.eu

O PREVEDERE DIN CODUL MUNCII VA FI STEARSA

Standard

SALARIATUL INVALID DE GRADUL III. CE PREVEDERE DIN CODUL MUNCII VA FI STEARSA3

Legislatia muncii

Subiect informativ preluat

Incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul salariatului care se pensioneaza pentru invaliditate de gradul III este neconstitutionala, conform deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR). Au trecut 45 de zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial, asa ca aceasta prevedere va fi exclusa din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii.
 
 
Asa se face ca potrivit Deciziei CCR nr. 759/2017, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, este impotriva Constitutiei Romaniei ca un contract individual de munca (CIM) sa inceteze de drept atunci cand angajatul devine pensionar de invaliditate de gradul III.
 
 
De ce s-a luat aceasta decizie de catre CCR? Pentru ca in situatia de incetare de drept a CIM pentru pensionarul de invaliditate gradul III, nu se lua practic, in calcul, opinia salariatului sau a angajatorului.
Dupa pensionare, salariatul poate fi reincadrat, dar numai daca pensionarea a intervenit pentru varsta sau pentru salariatul invalid gradul III.
Potrivit art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul de munca inceteaza de drept la data pensionarii salariatului. Exista aici o distinctie: in cazul pensionarii pentru limita de varsta, contractul inceteaza in momentul in care salariatul a implinit varsta de pensionare si stagiul de cotizare, iar in cazul pensionarii pentru invaliditate, contractul de munca inceteaza la momentul comunicarii deciziei de pensionare.
Astfel, potrivit art. 118 din Legea pensiilor nr. 263/2010, publicata in Monitorul oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010, aceste categorii de pensionari pot cumula pensia cu salariul.
Dar aici apare problema.
Chiar daca un salariat lucra deja cu jumatate de norma, contractul sau tot ar fi incetat de drept, potrivit art. 56 alin. (1) lit. c), la data comunicarii deciziei de pensionare. Desi el ar fi avut dreptul sa cumuleze pensia cu salariul, contractul sau totusi ar fi incetat, putand fi ulterior reangajat sau nu.
Astfel de situatii, supuse analizei instantelor din tara, au generat in cele din urma ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate in fata Curtii Constitutionale. Iar Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 759/2017, publicata in Monitorul oficial nr. 108 din 5 februarie 2018, a declarat neconstitutionalitatea acestui text. Mentionam ca nu este avuta in vedere nici pensionarea pentru limita de varsta, si nici pensionarea pentru invaliditate de gardul I sau II, ci doar pensionarea salariatului incadrat in gradul III de invaliditate.
Salariatul invalid de gradul III: Incetarea de drept a contractului individual de munca
Astfel, s-a aratat ca incetarea de drept a contractului individual de munca la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III este contrara prevederilor constitutionale privind egalitatea de drepturi si conduce la restrangerea exercitiului dreptului la munca.
Ce trebuie sa stii despre incetarea de drept a unui contract de munca 
Curtea a retinut ca masura incetarii de drept a contractului individual de munca de la comunicarea deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III reprezinta o restrangere a exercitiului dreptului la munca. Se impune a fi analizat, prin efectuarea unui test de proportionalitate, daca aceasta solutie legislativa este rezonabila, proportionala cu obiectivul urmarit si nu transforma dreptul la munca in unul iluzoriu/teoretic.
Imprejurarea ca acordarea pensiei de invaliditate de gradul III se face din initiativa asiguratului nu poate constitui, in opinia Curtii, un argument temeinic pentru a institui o reglementare mai putin favorabila pentru pensionarii de invaliditate de gradul III in raport cu ceilalti salariati, cum nu poate fi un argument temeinic nici imprejurarea ca emiterea unei decizii de pensionare de invaliditate de gradul III impune o modificare a termenilor contractului individual de munca ce nu poate fi intotdeauna realizata, intrucat angajatorul nu are in toate cazurile disponibil un loc de munca adecvat conditiei celui pensionat.
Pentru aceste motive, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si si constata ca dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua, prima ipoteza din Legea nr. 53/2003 Codul muncii sunt neconstitutionale.
Potrivit art. 69 lit. c) din Legea pensiilor nr. 263/2010, publicata in Monitorul oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010, invaliditatea de gradul III este caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca. in acest caz, observam ca salariatul poate lucra, cumuland pensia cu salariul, dar numai pentru jumatate de norma. Evaluarea capacitatii de munca, in vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, pana la data implinirii varstei standard de pensionare prevazuta de prezenta lege, de catre medicul specializat in expertiza medicala a capacitatii de munca.
 
Potrivit art. 56 lit. c) din Codul muncii, contractul de munca al salariatului inceta de drept la data comunicarii deciziei de pensie. Dar, dupa cum am vazut, prin Decizia nr. 759/2017, publicata in Monitorul oficial nr. 108 din 5 februarie 2018, acest text a fost declarat neconstitutional.
 
Intrebarea este acum – ce avem de facut? Ce putem face cu salariatii care se pensioneaza pentru invaliditate de gradul III si care vor fi efectele acestei decizii de neconstitutionalitate asupra raporturilor lor de munca?
 
 
Apreciem ca exista urmatoarele posibilitati:
 
a) Daca avem un salariat incadrat cu jumatate de norma, care a dobandit incadrarea in gradul III de invaliditate, contractul sau de munca va continua ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Salariatul va avea dreptul sa cumuleze pensia cu salariul. Contractul sau de munca nu va putea inceta decat in aceleasi conditii ca si al celorlalti salariati;
 
b) Daca salariatul este incadrat cu norma intreaga, la data comunicarii deciziei de pensionare ii propunem salariatului incheierea unui act aditional de modificare a contractului individual de munca, sub aspectul normei. Daca accepta norma sa va fi redusa a jumatate, iar salariatul va cumula pensia cu salariul (corespunzator normei lucrate). Mentionam ca aceasta categorie de salariati este exceptata de la aplicabilitatea normelor privind plata contributiilor la nivelul salariului minim;
 
c) Daca salariatul refuza incheierea actului aditional de modificare a contractului de munca, va depinde de decizia medicului de medicina a muncii daca vom mai putea continua raportul de munca sau nu. Daca medicul de medicina muncii il declara inapt pentru desfasurarea activitatii, contractul sau va inceta, dar nu de drept, ci prin concediere pentru inaptitudine fizica si/sau psihica (art. 61 lit. c) din Codul muncii;
 
 
d) In acelasi fel vom proceda daca activitatea, prin natura sa, nu este susceptibila de fractionare, iar salariatul este declarat inapt de catre medicul de medicina muncii: salariatul va putea fi concediat pentru inaptitudine fizica si/sau psihica;
 
e)  Daca medicul il declara apt de munca, iar salariatul continua activitatea cu norma intreaga, pensia va fi suspendata, in temeiul art. 114 lit. f) din Legea pensiilor nr. 263/2010 (ca urmare a faptului ca acesta depaseste jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv).
 
Remarcam faptul ca insasi Curtea Constitutionala, in motivarea deciziei, a luat in considerare posibilitatea ca angajatorul sa nu aiba disponibil un loc de munca adecvat conditiei celui pensionat. 
Legislatiamuncii.ro