România în context european

Standard

Romania


Organizaţia Naţiunilor Unite a identificat o serie de obiective pentru producţia şi consumul responsabil , care vizează utilizarea cât mai eficientă a resurselor, reducerea risipei de hrană, scăderea cantităţii de deşeuri, precum şi dezafectarea substanţelor toxice şi poluanţilor.

În UE, acţiunile sunt focusate pe decuplarea impactului asupra mediului de creşterea economică, cu reducerea consumului de energie şi managementul eficient al deşeurilor.

România are de recuperat nu doar, în plan cantitativ, decalaje de dezvoltare faţă de Occident dar şi, în plan calitativ, decalaje în multe privinţe încă şi mai mari, în ce priveşte dezvoltarea de o manieră responsabilă, în condiţii de eficienţă economică şi de respect faţă de mediu.

Am ales din seria de indicatori oferiţi de Eurostat, unii relevanţi în acest sens.

1.Productivitatea utilizării resurselor energetice (exprimată în euro pe kg de petrol echivalent) arată o evoluţie crescătoare a raportului faţă de media europeană, cu un salt evident după traversarea perioadei de criză economică. Totuşi, ar fi de observat o anumită rămânere în urmă faţă de raportul de PIB/locuitor, când, în fapt, ar trebui să utilizăm acest factor pentru scăderea mai rapidă a decalajului economic.

2.Marea problemă a ţării noastre în raport cu practica europeană este productivitatea relativă extrem de scăzută cu care utilizăm resursele de care dispunem.

Raportul s-a deteriorat de la aderare şi până în prezent, când se află la un devastator 1 la 7. Asta deşi, prin baza mică de plecare am fi putut să urcăm destul de repede faţă de media europeană.

Situaţia este cu atât mai greu de înţeles cu cât avem acces la tehnologii europene şi ar fi trebuit să convergem destul de uşor pe baza resurselor variate de care dispunem, dacă am fi avut şi aplecare spre utilizarea responsabilă, cât mai eficientă, a acestora.

Deocamdată, nici dacă ţinem cont de preţurile mai mici de pe piaţa internă, nu ne apropiem deloc de nivelul relativ al PIB/locuitor.

3.Foarte interesant, nici măcar la maşinile noi achiziţionate din aceleaşi surse şi indiferent de numărul lor, nu reuşim să ajungem la practica europeană în materie.

Pur şi simplu, se pare că nici legislaţia nu ne ajută şi nici nu prea ne pasă cât anume poluează maşinile cumpărate, atâta timp cât se încadrează în aceleaşi norme europene, aplicate simultan şi la noi.

Pentru referinţă, anul trecut s-au importat cam 520 de mii de maşini la mâna a doua din Occident la 100 de mii de maşini noi achiziţionate, ceea ce, dincolo de creşterea vertiginoasă a vârstei parcului auto şi scăderea siguranţei rutiere, are două consecinţe: poluarea ”importată” devine mult mai gravă decât cea produsă de maşinile noi iar programul rabla nu prea mai are nicio logică. Degeaba scoatem o maşină veche din circulaţie dacă aducem prin vămi alte cinci maşini în schimb.

4.Pentru a avea o imagine corectă, vă prezentăm şi două evoluţii pozitive, extrem de importante, pe care am face bine să le păstrăm, dat fiind avansul pe care am reuşit să-l luăm faţă de media UE28.

Prima se referă la cantitatea de energie consumată, unde am reuşit să ne plasăm constant în ultimii ani pe o traiectorie ceva mai bună faţă de media europeană.

5. Al doilea atu constă în ponderea semnificativ mai mare a energiei regenerabile ca procentaj în total energie consumată.

E un domeniu în care ultimele date arată că, după ce am performat relativ la practica UE, ne-am cam plafonat iar media europeană se apropie de noi, pe măsură ce nu păstrăm ritmul bun în care am dezvoltat acest sector.

Dacă facem legătura între productivitatea relativ scăzută menţionată la început a utilizării energiei ca rezultat concretizat în euro per cantitate de energie utilizată şi costurile mai mari de producere a energiei din noile surse regenerabile ( energie eoliană, solară etc.) poate că ar trebui să fim atenţi şi la rezultatul economic de ansamblu deoarece nu se justifică să utilizezi energie produsă scump pentru a obţine produse vândute ieftin.

Astfel, păstrând trendul de scădere a cantităţii de energie în parametri apropiaţi de practica europeană, ar trebui să fim cât mai atenţi la restructurarea utilizării energiei către obţinerea de valoare adăugată cât mai mare şi care să valorifice mai bine resursele consumate. Adică segmentul pe care stăm cel mai prost în acest moment.


Vinerea Mare, zi nelucratoare

Standard

2

Deputatii au decis, miercuri, sa acorde inca o zi libera romanilor, aproband un proiect de lege care prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sarbatoare legala nelucratoare.
“Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri inaintea Pastelui si, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Este una dintre cele trei zile de sarbatoare religioasa crestina numite Triduum Sacru, din care fac parte Joia Mare, Vinerea Mare si Sambata Mare”, sustin initiatorii proiectul de lege pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii
Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, Vinerea Mare este zi legala de sarbatoare in 16 dintre cele 28 de tari ale UE.

 

1 ianuarie luni Anul Nou
2 ianuarie marti A doua zi dupa Anul Nou
24 ianuarie miercuri Ziua Unirii Principatelor Romane
6 aprilie vineri Vinerea Mare
8 aprilie duminica Paste Ortodox
9 aprilie luni A doua zi de Paste Ortodox
1mai marti Ziua Muncii
27 mai duminica Rusalii
28 mai luni A doua zi de Rusalii
1 iunie vineri Ziua Copilului
15 august miercuri Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie vineri Sfantul Andrei
1 decembrie sambata Ziua Nationala a Romaniei
25 decembrie marti Craciunul
26 decembrie miercuri A doua zi de Craciun

Cine poate beneficia de aceste zile libere din 2018?Este demn de mentionat ca nu toate sarbatorile legale pica in timpul saptamanii, iar in unele dintre aceste zile anumiti lucratori pot fi chemati la serviciu. Discutam de cei care lucreaza in medii in care activitatea nu poate fi intrerupta din pricina specificului activitatii, asa ca in acest caz prevederile art. 139 NU se aplica.
Acestia vor fi compensati cu timp liber in urmatoarele 30 de zile sau vor beneficia de un spor la salariu care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru, potrivit prevederilor art.142 din Codul Muncii.
Nu uitati, potrivit prevederilor legale in vigoare, angajatii care sunt nevoiti sa lucreze in zilele considerate libere, vor primi in plus la salariu, adica ziua lucrata va fi platita dublu, sau vor avea liber intr-o alta zi aleasa de ei (angajati).