Cel mai important eveniment national de legislatie si fiscalitate!

Vino la cel mai important eveniment national  de legislatie si fiscalitate! A XII-a editie TaxEU Forum are loc in perioada 1-2 februarie 2018, la JW Marriott Grand Hotel Bucuresti si reuneste specialisti din cele mai importante companii de consultanta fiscala, care vor aduce in dezbatere publica principalele noutati fiscale si efectele acestora in contextul economic actual.   DINTRE SUBIECTE PROVOCARI LEGISLATIVE SI FISCALE ALE ANULUI 2018 CU IMPACT ASUPRA CONTRIBUABILILOR Impactul recentelor schimbari in Codul Fiscal cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018 Tendinte in impozitare la nivelul Uniunii Europene si aspecte privind frauda fiscala Legislatia fiscala romaneasca intr-o continua schimbare. La ce sa ne asteptam pentru perioada urmatoare? PRINCIPALELE MODIFICARI ALE LEGISLATIEI FISCALE PENTRU PERIOADA ACTUALA Noi reglementari in domeniul TVA Noutati legislative si normele metodologice de aplicare a reglementarilor in domeniul legislatiei muncii Modificari contabile pentru anul 2018 Aspecte fiscale privind inchiderea exercitiului financiar INCERTITUDINE FISCALA, COMPLEXITATEA IMPOZITELOR SI RISCUL FISCAL PENTRU 2018 Teme si dileme tehnice si parctice pentru anul fiscal 2018 Deductibilitatea cheltuielilor – adevar sau provocare Legislatia Europeana privid preturile de transfer – comparatie intre cele mai importante jurisdictii fiscale. Evolutii in ceea ce priveste Romania Preturi de transfer – raportarea County by County Procedura mutuala de evitare a dublei impuneri in cazurile de preturi de transfer.

 

Concedii și indemnizații în 2018

Părinţi în România anului 2018

Legislația noastră prevede concedii și indemnizații pentru ambii părinți: salariatele care urmează să nască și cele care au născut deja au dreptul la o serie de concedii și indemnizații specifice, precum cele pentru maternitate sau pentru risc maternal, iar tații pot cere acordarea unui scurt concediu paternal; amândoi părinții au însă dreptul la concediul și indemnizația de creștere a copilului, de îngrijire a celui bolnav (unde avem modificări recente), iar legea prevede și acordarea unui liber anual pentru a merge cu cel mic la doctor.

Concediul și indemnizația de risc maternal

Concediul de risc maternal se acordă gravidelor, femeilor care au născut recent și celor care alăptează, pentru protecția sănătății și securității acestora și/sau a fătului/copilului lor, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003.

Ideea din spatele acestui tip de concediu este următoarea: dacă la locul de muncă există riscuri pentru securitatea/sănătatea salariatelor ori repercusiuni asupra sarcinii/alăptării, angajatorii trebuie să modifice condițiile de muncă și/sau programul de lucru.

În situația în care acest lucru nu este posibil, respectivei angajate ar trebui să i se ofere un alt post considerat fără riscuri (dar salariul să rămână același), iar, în ultimă instanță, dacă nici această variantă nu este posibilă, singura soluție este acordarea unui concediu de risc maternal.

Atât concediul, cât și indemnizația de risc maternal (în cuantum de 75% din media veniturilor din ultimele șase luni) se acordă fără a fi nevoie de îndeplinirea stagiului de cotizare.

Concediul și indemnizația de maternitate

Salariatele care urmează să nască pot intra, conform OUG nr. 158/2005, în concediul de maternitate și pot primi o indemnizaţie lunară care depinde de stagiul de cotizare. Durata concediului de maternitate la care au dreptul asiguratele este de 126 de zile calendaristice, acordate împărțit: 63 de zile pentru sarcină, acordate înainte de naștere, și 63 de zile pentru lăuzie, acordate după naștere, însă medicul poate stabili o altă împărțire.

Condițiile impuse sunt următoarele: domiciliul sau reşedinţa salariatei pe teritoriul ţării noastre, salariata să aibă un certificat medical eliberat de medicul curant și să fi cotizat cel puţin o lună în ultimul an pentru contribuția de concedii și indemnizații.

Cât despre valoarea indemnizației, ordonanța prevede pentru aceasta un cuantum de 85% din media veniturilor din ultimele şase luni.

Concediul paternal

Tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de cinci zile lucrătoare, iar dacă acesta este și asigurat în sistemul asigurărilor sociale de stat, atunci el are dreptul să fie plătit pe perioada acestui concediu.

Concediul paternal e tratat în Legea nr. 210/1999. Potrivit actului, acest concediu se acordă la cerere, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, în baza certificatului de naștere al acestuia. Mai mult, dacă tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează. 

Concediul de creştere a copilului și stimulentul de inserție

Oricare dintre părinți poate cere concediul și indemnizația de creștere a copilului, după cum prevede OUG nr. 111/2010, dacă a realizat timp de cel puțin 12 luni venituri impozabile. De la 1 ianuarie 2018, indemnizația lunară pentru creșterea copilului are o limită minimă de 1.250 de lei, iar maximul ei este de 8.500 de lei.

Ca regulă de calcul, ordonanța stabilește că indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.

Important e că părinții care aleg să se întoarcă mai repede la muncă din concediul de creștere a copilului, pot cere (cu toate că obțin drepturile salariale) acordarea stimulentului de inserție, în conformitate cu prevederile OUG nr. 111/2010. Cuantumul lunar al stimulentului este de 50% din cuantumul minim al indemnizației la care ne-am referit mai sus (și cu care nu se cumulează).

Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav

Angajații au dreptul și la un concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani, conform unor modificări recente la OUG nr. 158/2005. Înainte, concediul se acorda până la vârsta maximă de șapte ani a micuțului bolnav.

În cazul copilului cu handicap însă, pentru afecțiunile intercurente, concediul este până la împlinirea vârstei de 18 ani. De acest concediu, precum și de indemnizația aferentă poate beneficia oricare dintre cei doi părinți. Totuși, îndeplinirea stagiului de cotizare de o lună este esențială pentru acordarea acestora.

Indemnizația lunară aferentă acestui tip de concediu este de 85% din baza de calcul, care este determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară.

Concediul și indemnizația de acomodare pentru cei care adoptă

Conform Legii nr. 273/2004, persoana care adoptă un copil are dreptul să ceară un concediu de acomodare, deci, oricare dintre părinții familiei adoptatoare îl poate cere. Perioada maximă e de un an și e necesar un stagiu de cotizare de măcar un an.

Cuantumul indemnizației de acomodare este de 1.700 de lei/lună (se calculează raportat la indicatorul social de referinţă – ISR – și este de 3,4 ISR, unde ISR este, în prezent, 500 de lei).

Cum se cer zilele libere pentru a duce copilul la medic

Potrivit Legii nr. 91/2014, părinții au dreptul la timp liber anual pentru a-și duce copilul la un control medical de rutină. Astfel, salariații care au unul sau maxim doi copii, pot cere anual doar o zi liberă în acest scop, în timp ce părinții cu mai mult de doi copii pot să obțină două zile libere în acest sens, fie că le solicită consecutive sau nu.

Legiuitorul nu a înțeles să le dea ambilor părinți posibilitatea să ceară această zi liberă în același an, cu alte cuvinte, numai câte un părinte are dreptul la liber într-un an. Iar de reținut e faptul că angajatorul e obligat prin această lege să-l plătească pe cel căruia îi acordă liberul, dar e obligat să i-l acorde.

Pe fondul shimbărilor legislative din ultima perioadă, Avocatnet.ro a dezvoltat un serviciu special pentru tine și, în doar 5-10 minute, te poți informa zilnic asupra tuturor schimbărilor legislative care te afectează! Află mai multe.

 

 

Reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale

 

La sfarșitul anului 2017, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1039/2017 a fost publicată HG nr. 924/2017 [1] pentru stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale, reevaluate potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (denumită în continuare HG nr. 924/2017); menționăm și faptul că HG nr. 924/2017 are un număr de 2 anexe, care fac parte integrantă din aceasta și că a intrat în vigoare la data de 29.12.2017..

Reținem și că prevederile  HG nr. 924/2017 se aplică numai locurilor de muncă în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 [2] privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, din unitățile care au obținut hotărâre de menținere a avizului de încadrare în condiții speciale în temeiul HG nr. 1.284/2011.

Cheltuielile aferente procesului de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale se suportă de către angajatorul solicitant. 

Care sunt criteriile pe baza cărora se realizează reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale?

Potrivit art. 3 alin. 1 din HG 924/2017, reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale se realizează în baza următoarelor criterii:

a) existența activităților pentru care se solicită reevaluarea, nominalizate în anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare;

b) existența hotărârii privind menținerea avizului de încadrare în condiții speciale de muncă, referitoare la activitățile prevăzute la lit. a) și la locurile de muncă prevăzute la lit. c), pentru care se solicită reevaluarea;

c) existența locurilor de muncă pentru care au fost menținute avizele de încadrare în condiții speciale, la unitățile solicitante, în temeiul HG nr. 1.284/2011, cu modificările ulterioare;

d) existența, la locurile de muncă pentru care se solicită reevaluarea, a cel puțin unuia dintre factorii de risc identificați în procedura precedentă de reevaluare pentru care a fost menținut avizul de încadrare în condiții speciale;

e) identificarea prezenței efectelor nocive asupra stării de sănătate a lucrătorilor evidențiate prin cazuri de boli profesionale declarate și/sau boli legate de profesiune, datorate factorilor de risc prevăzuți la lit. d), în perioada care a trecut de la ultima reevaluare efectuată în temeiul HG nr. 1.284/2011, cu modificările ulterioare; această identificare trebuie să se facă prin intermediul evidențelor existente, cum ar fi registrul operativ național informatizat al bolilor profesionale și raportul medicului de medicina muncii al unității solicitante pentru locurile de muncă prevăzute la lit. c), cu excepția efectelor datorate expunerii profesionale la factori de risc cancerigeni și pneumoconiogeni.

Reținem faptul că menținerea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale se realizează în condițiile îndeplinirii cumulative a criteriilor mai sus prevăzute.

În cazul în care nivelurile de expunere se încadrează în limitele prevăzute de legislația din domeniul securității și sănătății în muncă, criteriul de la art. 3 alin. (1) lit. d) din HG nr. 924/2017 se consideră neîndeplinit, cu excepția expunerii la factori de risc cancerigeni și pneumoconiogeni.

În cazul în care nu se constată efecte nocive asupra stării de sănătate a lucrătorilor identificate prin boli profesionale raportate/înregistrate sau boli legate de profesiune, ce ar putea avea legătură cu expunerea la factorii de risc prevăzuți la art. 3 alin. (1) lit. d) din HG nr. 924/2017, criteriul de la art. 3 alin. (1) lit. e) din HG 924/2017 se consideră neîndeplinit, cu excepția efectelor datorate expunerii profesionale la factorii de risc cancerigeni și pneumoconiogeni. 

Ce etape trebuie parcurse pentru  reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale?

Metodologia de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale include parcurgerea, în ordinea cronologică indicată, a următoarelor etape:

a) nominalizarea locurilor de muncă pentru care se solicită reevaluarea, de către angajator împreună cu sindicatele existente potrivit legii și/sau lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire și protecție ori cu reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, prioritate având reprezentanții lucrătorilor de la locurile de muncă pentru care se solicită reevaluarea, și medicul de medicina muncii care a asigurat supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor de la locurile de muncă vizate;

b) efectuarea expertizei tehnice definite la art. 2 lit. d) din HG nr.  924/2017 [3], la solicitarea persoanelor nominalizate la lit. a), și completarea tabelului prevăzut în anexa nr. 1 la HG nr.  924/2017 ;

c) efectuarea expertizei medicale definite la art. 2 lit. e) din HG nr.  924/2017 [4], la solicitarea persoanelor nominalizate la lit. a), și completarea tabelului prevăzut în anexa nr. 2 la HG nr.  924/2017 (art. 4 alin. 1 din HG nr. 924/2017) .

Procedura de reevaluare presupune parcurgerea etapelor mai sus prevăzute și depunerea documentelor prevăzute la art. 6 din HG nr.  924/2017. 

Ce documente trebuie depuse pentru  reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale?

Pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale, angajatorul trebuie să depună la secretariatul Comisiei pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale (denumită în continuare Comisie) următoarele documente:

a) cererea scrisă de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale, semnată de persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) din HG nr.  924/2017, care va cuprinde: denumirea unității, adresa sediului social, codul unic de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului, numărul și data avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, secția/atelierul/locul de muncă pentru care se solicită reevaluarea și adresa aferentă, specificul activității pentru care se solicită reevaluarea, descris pe scurt, numărul de lucrători, pozițiile ocupate din anexele nr. 2 și, după caz, anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele de contact;

b) expertiza tehnică prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) din HG nr.  924/2017, în copie;

c) expertiza medicală prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. c) din HG nr.  924/2017, în copie;

d) copia avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale;

e) copia autorizației de utilizare/funcționare valabilă, eliberată de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, după caz;

f) copia hotărârii de menținere a avizului de încadrare a locurilor de muncă vizate, în condiții speciale;

g) tabelul cu monitorizarea măsurilor luate de unitățile ce au locuri de muncă încadrate în condiții speciale, care trebuie să conțină cel puțin informațiile din anexa nr. 1 la HG nr.  924/2017;

h) tabelul cu monitorizarea stării de sănătate a lucrătorilor de la locurile de muncă încadrate în condiții speciale, care trebuie să conțină cel puțin informațiile din anexa nr. 2 la HG nr.  924/2017.

Copiile mai sus amintite vor fi certificate pentru conformitate cu originalul, prin semnare de către angajatorul solicitant.

În scopul protecției lucrătorilor, angajatorul solicitant va depune la secretariatul Comisiei, suplimentar față de documentele care să certifice îndeplinirea criteriilor de la art. 3 alin. (1) din HG nr.  924/2017, măsurile de prevenire și protecție, precum și măsurile de supraveghere a sănătății lucrătorilor, având la bază și cele două expertize efectuate, măsuri evidențiate în tabelele prevăzute la anexele nr. 1 și 2 la HG nr.  924/2017. 

Informații referitoare la hotărârea de menținere/respingere a avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale

În urma analizării cererii de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale, Comisia hotărăște menținerea/respingerea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale.

Hotărârea de menținere/respingerea a avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale se emite în 4 exemplare, din care:

• două exemplare se transmit angajatorului;
• un exemplar se transmite la Casa Națională de Pensii Publice;
• un exemplar rămâne în arhiva secretariatului Comisiei.

Angajatorul are obligația să depună la casa teritorială de pensii în raza căreia are sediul social, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, un exemplar al acesteia, precum și, în cazul menținerii avizului, lista cuprinzând persoanele prevăzute la art. 2 lit. b din HG nr.  924/2017 [5].

Începând cu data emiterii hotărârii, angajatorii care, în urma procedurii de reevaluare, nu au mai obținut menținerea avizului de încadrare în condiții speciale de muncă nu mai au temei legal pentru încadrarea lucrătorilor în condiții speciale de muncă.

De reținut că, angajatorii care, în urma reorganizării prin fuziune, asociere, divizare, transformare, preluare sau alte situații similare privind transferul locurilor de muncă, și-au schimbat sediul social și denumirea ori și-au schimbat numai sediul social sau numai denumirea, fapt atestat prin documente justificative, pot declanșa procedura de reevaluare numai pentru locurile de muncă pentru care există o hotărâre de menținere a avizului de încadrare în condiții speciale, dacă aceste locuri de muncă îndeplinesc criteriile pentru care a fost menținută încadrarea în condiții speciale.

Locurile de muncă pentru care au fost menținute avizele de încadrare în condiții speciale, la unitățile solicitante, în temeiul HG nr. 1.284/2011, cu modificările ulterioare, pentru care nu este declanșată procedura de reevaluare potrivit HG nr.  924/2017, se consideră a fi fără aviz de încadrare în condiții speciale de muncă, angajatorii nemaiavând temei legal pentru încadrarea lucrătorilor în condiții speciale de muncă după data de 30.06.2018.

Trebuie menționat și faptul că, hotărârea emisă de Comisie poate fi contestată în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. 

Care sunt termenele legale pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale?

Angajatorii împreună cu persoanele nominalizate la art. 4 alin. (1) lit. a) vor solicita reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale până la data de 30.06.2018.

Comisia are obligația analizării dosarelor depuse de angajatori și emiterii hotărârii de menținere/respingere a avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale de muncă, până cel mai târziu la data de 31.12.2018.

Cererile adresate autorităților/instituțiilor, în vederea efectuării expertizelor necesare reevaluării locurilor de muncă prevăzute de HG nr. 924/2017, se vor depune, cel mai târziu, cu 30 de zile înainte de data de 30.06.2018.

---

[1] La data intrării în vigoare a HG nr. 924/2017 se abrogă HG nr. 1.284/2011 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935/29.12.2011, cu modificările ulterioare.

[2] Art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010: În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: (…) activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3;

[3] Art. 2 lit. d) din HG nr.  924/2017: Expertiza tehnică de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale – procesul de verificare a factorilor de risc existenți la locul de muncă și a măsurilor stabilite în vederea gestionării riscurilor datorate acestora, conform prevederilor legale în vigoare, comparativ cu condițiile existente la data reevaluării precedente a locurilor de muncă în condiții speciale, precum și constatarea rezultatelor și eficacității măsurilor realizate;

[4] Art. 2 lit. e) din HG nr.  924/2017: Expertiza medicală de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale – procesul de analiză și evaluare a stării de sănătate a lucrătorilor, în relație cu factorii de risc existenți la locurile de muncă în condiții speciale, comparativ cu condițiile existente la data reîncadrării precedente a locurilor de muncă în condiții speciale, pe baza raportului medicului de medicina muncii care asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor evidențiată și de morbiditatea prin boli profesionale, boli legate de profesie, luând în considerare și măsurile de securitate și sănătate în muncă.

[5] Art. 2 lit. b din HG nr.  924/2017: Persoanele încadrate în locuri de muncă în condiții speciale – lucrătorii care își desfășoară activitatea pe parcursul timpului normal de muncă din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la lit. a).

Informatie preluata de la: