Proiectele actuale in materie de modificari la nivelul salarizarii

Standard

Sinteza proiectelor privind modificarile legislative in domeniul salarizarii: salariul minim, cote taxe

 

Iata pe scurt care sunt proiectele actuale in materie de modificari la nivelul salarizarii :

  • salariul minim se urmareste sa creasca de la 1.450 lei la 1.900 lei incepand cu 01.01.2018 – vezi aici un calcul comparativ;
  • reducerea impozitului pe venitul din salarii de la 16% la 10%;
  • trecerea contributiilor de la angajator la angajat;
  • noile cote de contributii vor fi :

1.Cotele contribuţiilor sociale obligatorii sunt următoarele:

  1.1 Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:

  1. a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
  2. b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
  3. c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

  1.2 Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

  1.3 Cota de contribuţie asiguratorie pentru muncă este de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și de persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

2.Sarcina fiscală a contribuțiilor sociale, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, se suportă după cum urmează:

  1. a) de către persoanele fizice care au calitatea de angajați:

   25% contribuția de asigurări sociale;

   10% contribuția asigurări sociale de sănătate;

  1. b) de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora:

    4% contribuția de asigurări sociale pentru condiții deosebite de muncă;

    8% contribuția de asigurări sociale pentru condiții speciale și alte condiții de muncă;

     2,25% contribuţia asiguratorie pentru muncă.

  • modificarea deducerilor personale , astfel:

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel:

    (i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;

    (ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 670 lei;

    (iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 830 lei;

    (iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;

    (v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.

    Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc potrivit următorului tabel:

 

Venit lunar brut         Persoane aflate în întreținere
de la….la fără 1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 și peste 4 pers.
1 1950 510 670 830 990 1310
1951 2000 495 655 815 975 1295
2001 2050 480 640 800 960 1280
2051 2100 465 625 785 945 1265
2101 2150 450 610 770 930 1250
2151 2200 435 595 755 915 1235
2201 2250 420 580 740 900 1220
2251 2300 405 565 725 885 1205
2301 2350 390 550 710 870 1190
2351 2400 375 535 695 855 1175
2401 2450 360 520 680 840 1160
2451 2500 345 505 665 825 1145
2501 2550 330 490 650 810 1130
2551 2600 315 475 635 795 1115
2601 2650 300 460 620 780 1100
2651 2700 285 445 605 765 1085
2701 2750 270 430 590 750 1070
2751 2800 255 415 575 735 1055
2801 2850 240 400 560 720 1040
2851 2900 225 385 545 705 1025
2901 2950 210 370 530 690 1010
2951 3000 195 355 515 675 995
3001 3050 180 340 500 660 980
3051 3100 165 325 485 645 965
3101 3150 150 310 470 630 950
3151 3200 135 295 455 615 935
3201 3250 120 280 440 600 920
3251 3300 105 265 425 585 905
3301 3350 90 250 410 570 890
3351 3400 75 235 395 555 875
3401 3450 60 220 380 540 860
3451 3500 45 205 365 525 845
3501 3550 30 190 350 510 830
3551 3600 15 175 335 495 815

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală.

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Iata cum va arata un calcul salarial si de taxe pentru un angajat cu salariul minim de 1.900 lei:

    Suma2
    1900
     
Contributii angajat    
CAS 25.00% 475
CASS 10.00% 190
Deducere personala   510
Impozit 10% 73
     
Total contributii si impozit angajat   738
Salariu net   1163
     
Contributie asiguratorie pentru munca angajator 2.25% 43

Noua ordonanta privind contributiile, impozitul pe venit

Standard
Comunicat Mfinante, 27.10.2017
Ministerul Finanțelor Publice anunță că în ședința Guvernului României de astăzi, 26 octombrie 2017, a fost dezbătută în primă lectură Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal.

 

3

Potrivit textului ordonanței, impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariați, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor și cabinete individuale (ex. avocați, medici, notari), chirii, dobânzi, arendă, premii, activități agricole, investiții și venituri din alte surse.

Această ordonanță aduce noutăți importante și în ceea ce privește reducerea contribuțiilor sociale și trecerea acestora de la angajatori la angajați. Nivelul contribuțiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuții plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuție, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă.

De asemenea, o altă simplificare adusă de această ordonanță în privința trecerii contribuțiilor sociale către salariați constă în faptul că din cele 9 contribuții plătite în prezent de salariat și angajator vor rămâne doar 3:

1) Contribuția pentru pensie (CAS) – plătită pentru salariat,
2) Contribuția pentru sănătate (CASS) – plătită pentru salariat,
3) Contribuția asiguratoare pentru muncă – suportată de angajator.

Totodată, menționăm că scad contribuțiile pentru condițiile la pensie pentru condiții deosebite sau speciale de muncă:

      • CAS pentru condiții deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29% (-2,3pp);
      • CAS pentru condiții speciale de muncă scade de la 36,3% la 33% (-3,3 pp).

În privința românilor care desfășoară activități independente (medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii etc.), aceștia nu vor mai plăti contribuții sociale raportate la sumele obținute din aceste activități. Aceste contribuții se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

Alte măsuri importante prevăzute de Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, dezbătută în ședința de guvern de astăzi sunt:

  • Creșterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim și care nu au persoane în întreținere deducerea personală crește de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreținere, deducerea crește de la 100 lei la 160 lei;
  • Majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro, și includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfașoară activități exceptate în prezent;
  • Transpunerea Directivei UE 1164/2016 privind externalizarea profiturilor prin:
    – limitarea deductibilității dobânzilor;
    – introducerea impozitării la ieșire, măsură care previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
    – introducerea regulii antiabuz ce va permite autorităților române să refuze
    contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
    – introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
  • Extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun;
  • Clarificarea faptului că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

NOTĂ: 
Precizez că textul Ordonanței de urgență privind modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal poate fi consultat aici.

 

PROIECTUL DE LEGE PRIVIND VACCINAREA PERSOANELOR DIN ROMANIA

Standard

 

3.png

Febra vaccinarii obligatorii a cuprins Romania, iar dupa ce Senatul a votat favorabil obligativitatea parintilor de a-si vaccina copiii, proiectul de lege doreste sa vaccineze chiar si angajatii.

In acest sens, angajatorii ar trebui sa urmeasca proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor din Romania, care se afla momentan in dezbatere parlamentara. Acest proiect prevede amenzi serioase pentru acei angajatori care nu vor suporta din bugetul propriu vaccinarea salariatilor, atunci cand situatia o cere.

Amenzile ajung pana la 10.000 de lei, dar exista si vesti bune in contextul in care cheltuielile angajatorilor vor fi deductibile fiscal. Poti urmari si afla mai multe despre proiectul de lege aici.

In data de 23 octombrie propunerea a primit votul favorabil al senatorilor, iar Camera Deputatilor urmeaza sa-si exprime opinia, in acest sens, aceasta fiind for decizional. Desigur, pentru a produce efecte la nivel de tara legea trebuie promulgata de presedintele Romaniei si publicata in Monitorul Oficial.

Asa se face ca in proiect este stipulata situatia in care angajatorii trebuie sa suporte vaccinarea salariatilor si cand poate fi aceasta o masura absolut necesara:

„Angajatorii, persoane fizice sau juridice, suporta, din bugetul propriu, costurile pentru vaccinurile si administrarea acestora personalului propriu care, prin natura profesiei sau a formarii pe care o urmeaza, este expus la riscul de infectare sau poate reprezenta o sursa de infectie, care ar putea pune in pericol sanatatea publica, ori a carui vaccinare, potrivit legii, este obligatorie”, este trecut in proiectul de lege votat de Senat.

Se ridica intrebarea: pot angajatorii sa oblige un salariat sa se vaccineze?

In proiectul cu pricina este evidentiat si faptul ca acei angajatori care nu se supun legislatiei in vigoare vor primi, in prima faza, doar un avertisment. Daca tot nu remediaza situatia in termen de 6 luni, acestia vor plati o amenda intre 500 si 1.000 lei. De la a doua constatare amenda va creste intre 2.500 si 5.000 de lei. Si asa amenzile pot creste si atinge chiar suma de 10.000 de lei.

 Specialistii in domeniu avertizeaza ca aceasta chestiune de a obliga angajatul sa se vaccineze este interpretabila, dar ar putea exista situatii in care aceasta poate deveni o masura obligatorie. Asa ca angajatii care se opun si nu respecta legislatia ar putea chiar sa fie dati afara.

Ramane de vazut ce se va intampla cu proiectul de lege si daca va obtine votul Camerei Deputatilor. In acest moment se afla in dezbatere parlamentara, asa ca nu poate produce efecte.

sursa

CONTRIBUTIILE LA PILONUL II DE PENSII NU SE REDUC

Standard

Se pare ca ministrul Muncii s-a razgandit, dupa ce a anuntat in cursul zilei de 26 octombrie ca procentul de plata catre Pilonul 2 de pensii va fi redus de la 5,1 la 3,7%.

„Va propunem o hotarare de Guvern intr-o prima citire prin care salariul minim brut pe tara sa creasca la 1900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel incat salariile romanilor sa nu fie afectate de intoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferenta salariului prevazut in programul de guvernare, care era de 1550 de lei de la 1 ianuarie 2018. (…) indemnizatia minima de crestere a copilului va creste, tot de la 1 ianuarie 2018.
La finalul unei conferinte organizata de Reprezentanta Comisiei Europene, desfasurata in data de 27 octombrie, Vasilescu a venit cu o noua declaratie, contradictorie:

Acel procent a fost pus intr-o perioada in care Pilonul II avea nevoie de resurse. Acum, dupa atatia ani, nu cred ca mai este cazul sa urcam procentul in fiecare an, a explicat ministrul la finalul conferintei organizata vineri.

Procentul la pilonul II de pensii va scadea pe masura ce va creste salariul minim?  Ministrul Muncii a afirmat: Nu neaparat, dar anul acesta a fost vorba de intoarcerea sarcinii fiscale.(…) Contributiile la Pilonul II nu se reduc. Anul acesta sunt sapte miliarde care se livreaza Pilonului II de pensii. Anul viitor vor fi tot sapte miliarde. Avand in vedere ca va creste baza de impozitare si ca salariul pe brut creste cu 20%, era normal ca acest procent sa scada, dar in valoare nominala este aceeasi suma si anul viitor, ca anul acesta. Romania va ramane in continuare pe cei trei Piloni de pensii, a declarat Vasilescu, potrivit Mediafax.

 

2018 va incepe cu revolutia fiscala

Standard

Revoluție fiscală 2018

 

Așa cum s-a tot discutat în ultima perioadă în spațiul public, anul 2018 va aduce o revoluție fiscală mai ales în privința contribuțiilor sociale. În ședința Executivului de joi au fost prezentate planurile pentru 2018, unele dintre ele fiind deja puse în dezbatere ca prevederi într-un proiect de ordonanță de urgență. Ce s-a speculat, ce s-a promis și ce e pe cale să se adeverească, așadar:

Proiect: De anul viitor vor rămâne doar trei contribuții sociale – două la salariați și una la angajator

Guvernul va reduce, la 1 ianuarie 2018, numărul de contribuții sociale obligatorii pe care trebuie să le plătească angajatorii pentru propriii salariați, conform unui proiect de act normativ lansat recent în dezbatere publică. Concret, vor rămâne contribuția la pensii (CAS) și contribuția la sănătate (CASS), ce vor fi suportate în totalitate de salariat, plus contribuția asiguratorie pentru muncă, ce va fi suportată doar de angajator.

Din 2018, vor exista doar trei contribuții sociale obligatorii, față de șase, câte sunt acum, reiese dintr-un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului fiscal. Documentul a fost lansat joi în dezbatere publică, de către Ministerul Finanțelor, și se poate aplica doar dacă este adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Mai exact, este vorba de următoarele contribuții obligatorii:

  • contribuția la pensii pentru condiții normale de muncă, în cotă de 25%, ce va fi în totalitate în sarcina salariatului;
    • dacă este vorba de condiții deosebite de muncă, angajatorul va avea în sarcină o cotă suplimentară de4%;
    • dacă este vorba de condiții speciale de muncă, angajatorul va avea în sarcină o cotă suplimentară de8%;
  • contribuția la sănătate, în cotă de 10%, ce va fi în totalitate în sarcina salariatului;
  • contribuția asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce va fi în totalitate în sarcina angajatorului.

Concret, pentru salariații care lucrează în condiții normale, se va datora CAS de 25%, însă dacă va fi vorba de condiții mai grele de muncă, se va datora CAS de 29% sau 33%. Cu alte cuvinte, angajatorul va datora CAS, împreună cu salariatul, numai când vine vorba de condiții mai grele de muncă.

Referitor la contribuția asiguratorie pentru muncă, aceasta va îngloba celelalte patru contribuții sociale existente în momentul de față. Mai precis, contribuția asiguratorie pentru muncă va fi formată din actualele contribuții pentru șomajconcedii medicaleriscuri profesionale și creanțe salariale. Banii strânși din contribuția asiguratorie pentru muncă vor fi împărțiți după cum urmează:

  • 15% se va duce la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
  • 20% se va duce la bugetul pentru șomaj;
  • 5% se va duce la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
  • 40% se va duce la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
  • 20% se va duce la bugetul de stat, într-un cont distinct.

În esență, asta înseamnă că, în mod normal, doar salariatul va datora CAS și CASS, dar că angajatorul se va ocupa de calcularea, reținerea și plata lor către stat. Apoi, contribuția asiguratorie pentru muncă va cădea exclusiv în sarcina angajatorilor. În prezent, în afară de contribuția la șomaj, ce este suportată în mod egal de salariat și angajator, contribuțiile pentru concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale cad numai în sarcina angajatorului.

Din 2018, angajatorul va datora pentru un salariat un total minim de 37,25% (condiții normale de muncă), față de 39,25%, cât este totalul minim acum. Pentru condiții mai grele de muncă, totalul va ajunge la 41,25% sau la 45,25%.

Conform programului de guvernare al Executivului condus de Mihai Tudose, numărul de contribuții sociale obligatorii datorate de angajatori pentru salariații proprii ar fi urmat să scadă, de la 1 ianuarie 2018, de la șase la doar două (CAS și CASS). Între timp, Guvernul s-a răzgândit, astfel că și angajatorul va datora o contribuție, cea asiguratorie pentru muncă.

Beneficiile aduse de plata contribuțiilor sociale

În momentul de față, totalul contribuțiilor sociale ajunge, mai precis, cel puțin la 39,25%, însă, în funcție de condițiile de muncă ale unui salariat, totalul poate ajunge chiar și la 49,95%. Iată ce implică, în acest moment, plata celor șase contribuții sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal:

  • contribuția la sănătate: cotă totală de plată de 10,7% (salariat + angajator); achitarea contribuției înseamnă, pentru salariați, accesul la pachetul de bază de servicii medicale (consultații, spitalizare, tratamente, asistență de urgență, dispozitive medicale sau medicamente compensate etc.); detalii;
  • contribuția pentru concedii medicale: cotă totală de plată de 0,85% (doar angajatorul); achitarea contribuției înseamnă dreptul la concediu pentru incapacitate temporară de muncă (pentru boli obișnuite sau accidente suferite în timpul liber), concedii și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, concediu de risc maternal, concediu de maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului bolnav; detalii;
  • contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale: cotă totală de plată între 0,15% și 0,85% (doar angajatorul); achitarea contribuției înseamnă acces la bani și servicii precum indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (strict pentru accidentele de muncă și bolile profesionale), indemnizația pentru schimbarea temporară a locului de muncă, reabilitarea medicală sau recuperarea capacității de muncă; detalii;
  • contribuția la pensii: cotă totală de plată între 26,3% și 36,3% (salariat + angajator); achitarea contribuției permite, la îndeplinirea condițiilor legale, solicitarea pensiei pentru pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate, a pensiei anticipate parțiale, a pensiei de invaliditate sau a pensiei de urmaș, precum și bilete de tratament balnear, bilete de odihnă sau ajutor de deces; detalii;
  • contribuția la șomaj: cotă totală de plată de 1% (salariat + angajator); achitarea contribuției înseamnă posibilitatea de a beneficia de trei mari categorii de ajutoare – indemnizația lunară de șomaj, servicii pentru îmbunătățirea șanselor de angajare și anumite prime de angajare; detalii;
  • contribuția pentru creanțe salariale: cotă totală de plată de 0,25% (doar angajatorul); achitarea contribuției permite plata datoriilor salariale atunci când angajatorii ajung în stare de insolvență (de exemplu, salarii restante, plăți compensatorii restante sau indemnizații restante); detalii, .

 

Atenție! Proiectul de OUG NU se aplică momentan. Acesta trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a putea intra în vigoare.

Salariul minim brut va crește la 1.900 lei, însă o parte din majorare va acoperi trecerea CAS și CASS la salariați

Salariul minim brut pe economie va crește, de la 1 ianuarie 2018, la 1.900 de lei, potrivit unui proiect de act normativ lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Totuși, o parte din creștere nu va reprezenta decât trecerea contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaților. În momentul de față, salariul minim brut este de 1.450 de lei, valoare stabilită de la 1 februarie 2017.

Începând cu prima zi a anului 2018, salariul minim brut pe economie ar urma să crească de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, conform unui Proiect de hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ce a fost publicat joi în dezbatere publică de către Ministerul Muncii. Măsura a fost anunțată inițial în cadrul ședinței Guvernului de ieri și, pentru a se aplica, trebuie adoptată de Executiv și publicată în Monitorul Oficial.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră”, scrie în document. Pentru fiecare contract cu program normal de lucru pentru care se va stabili un salariu sub nivelul minimului pe economie, angajatorii vor risca o amendă de la 300 la 2.000 de lei.

Trebuie ținut cont că o parte din majorarea brutului va reprezenta trecerea CAS și CASS în totalitate în sarcina salariaților. Acum, salariații și angajatorii plătesc la comun aceste două contribuții sociale, însă partea angajatorului nu este inclusă în salariul brut.

În momentul de față, salariului minim brut, în valoare de 1.450 de lei, a fost stabilit la 1 februarie 2017, pe vremea Guvernului Grindeanu. Astfel, la 1 ianuarie 2018 va exista o creștere de aproximativ 31% a salariului minim brut pe economie.

Conform programului de guvernare al Executivului Tudose, ținta salarială minimă brută pentru 2018 ar fi trebuit să fie 2.000 de lei. Guvernul Grindeanu intenționa să majoreze salariul minim brut doar la 1.550 de lei în 2018.

 

Atenție! Proiectul de hotărâre a Executivului pentru majorarea salariului minim trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a se putea aplica.

Contribuția la Pilonul II de pensii private va fi mai mică din 2018

Pe lângă toate schimbările referitoare la contribuțiile sociale anunțate după ședința Executivului de joi, salariații care contribuie la Pilonul II de pensii private obligatorii trebuie să știe că Guvernul va decide curând și micșorarea procentului din contribuția la pensie care merge la fondurile private. Într-un final, mai mulți bani vor ajunge la stat.

Din 2018, partea din contribuția la pensie care merge către fondurile private (Pilonul II) va fi mai mică decât în prezent, ceea ce înseamnă că mai mulți bani vor ajunge la bugetul de stat. Este o măsură anunțată în urma ședinței de Executiv de joia aceasta și reluată într-un comunicat de presăal Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Mișcarea vine în contextul în care, de la anul, nu doar că vom asista la o schimbare majoră a sistemului contribuțiilor sociale, unde salariatul va suporta întreaga cotă a contribuției la pensii, dar vom avea parte și de o creștere ușoară a punctului de pensieși a pensiei minime garantate. Micșorarea contribuției la Pilonul II va fi aplicabilă doar după ce proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului care o cuprinde e adoptată de Executiv și publicată în Monitorul Oficial.

Planul e ca, față de 5,1%, doar 3,75% din contribuția la pensie plătită de salariat din venitul său să meargă la Pilonul II de pensii private obligatorii. Contribuția la pensie datorată de salariat din venitul său brut este de 10,5% acum (restul e plătit de angajator). Din această contribuție, 5,1% merge către fondul privat, iar restul de 5,4% merge la stat. De anul viitor, salariații ar urma să suporte din brut întreaga contribuție la pensie, în valoare de 25%. Așadar, restul de 21,25% din contribuție vor intra în vistieria statului. Cu sau fără trecerea contribuțiilor integral la salariat, la stat vor ajunge oricum mai mulți bani.

„În ședința de Guvern de astăzi a fost prezentat, tot în primă lectură, și proiectul de ordonanță prin care pensia minimă ar urma să crească la 640 de lei, iar valoarea punctului de pensie la 1.100 de lei de la 1 iulie 2018. Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, dar fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Practic, suma care este achitată astăzi către administratorii Pilonului II va fi cel puțin aceeași, în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creșterii salariului mediu brut cu 20%”, scrie în comunicatul ministerului.

Micșorarea cotei nu este însă una neașteptată. Dacă ne uităm în urmă în acest an, ne aduce aminte de cel puțin patru discuții în spațiul public privind desființarea sau modificarea sistemului în care funcționează Pilonul II. Astăzi însă am aflat că ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, se gândește inclusiv la ipoteza în care procentul de creștere a contribuției la fondul de pensii privat să fie înghețat și să nu mai crească în fiecare an, așa cum scrie în lege că trebuie să se întâmple. Potrivit Digi24, ministrul a afirmat că acel procent a fost stabilit într-o perioadă în care Pilonul II avea nevoie de resurse, dar că acum nu crede că mai este cazul ca procentul să fie urcat în fiecare an.

Când vorbim de pensiile private ale românilor, ne raportăm la Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Sistemul de pensii private obligatorii a fost introdus în România în 2008, când statul s-a hotărât să cedeze fondurilor de pensii private o parte din contribuția noastră la asigurările sociale (5,1% merg către fondul privat, iar restul de 5,4% merg la stat).

Potrivit legii, persoanele în vârstă de până la 35 de ani care sunt asigurate în sistemul public de pensii trebuie să adere la un fond de pensii. De asemenea, persoanele până în 45 de ani, care sunt deja asigurate și contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond.

Astfel că, spre deosebire de partea din contribuția noastră care merge în vistieria statului, partea cealaltă, adică pensia privată obligatorie, merge într-un cont administrat privat, însă asta nu înseamnă că aceștia nu se vor mai întoarce la noi într-un final, la vârsta pensionării. 
Atenție! Proiectul de ordonanță care prevede micșorarea cotei ce ajunge la Pilonul II NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial.

Impozitul pe venit scade din 2018 de la 16% la 10%

Scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% este una dintre măsurile pregătite de Guvern pentru prima zi a anului 2018, conform unui proiect de act normativ lansat recent în dezbatere publică.

Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se află, începând de joi, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Pentru a se aplica, acesta are nevoie de aprobarea Guvernului și de publicarea în Monitorul Oficial.

Printre alte măsuri importante pentru persoanele fizice și cele juridice, documentul prevede scăderea impozitului pe venit de la 16%, cât este acum, la 10%, de la 1 ianuarie 2018.„Cota de impozit este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului (…)”, scrie în proiect, făcându-se referire la următoarele categorii de venituri:

  • activități independente;
  • salarii și asimilate salariilor;
  • cedarea folosinței bunurilor;
  • investiții;
  • pensii;
  • activități agricole, silvicultură și piscicultură;
  • premii;
  • alte surse.

Reducerea cotei de impozitare a veniturilor este una dintre măsurile anunțate de Executivul condus de Mihai Tudose prin programul său de guvernare.

 

Atenție! Proiectul de OUG nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

De anul viitor, mai mulți salariați vor putea beneficia de deducerea personală

Mai mulți salariați vor putea beneficia, de la 1 ianuarie 2018, de deducerea personală, în contextul în care un asemenea avantaj fiscal va putea fi oferit angajaților cu un venit lunar brut mai mic de 3.600 de lei, față de 3.000 de lei, așa cum prevede legislația din prezent. Modificarea este inclusă într-un proiect de act normativ lansat joi de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și care are nevoie de aprobarea Guvernului pentru a se aplica. Regulile din Codul fiscal referitoare la deducerea personală, ce sunt aplicabile în prezent atunci când vine vorba de stabilirea impozitului pe venit, vor fi modificate, printr-un proiect de ordonanță de urgență aflat acum în dezbatere publică pe site-ul MFP.

În prezent, deducerea personală este acordată angajaților cu venituri lunare brute de maximum 3.000 de lei, care au sau nu persoane în întreținere, însă avantajul fiscal va fi acordat, din 2018, salariaților cu venituri de până la 3.600 de lei.

„Persoanele fizice (…) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază”, este explicat în Codul fiscal, cu precizarea că, de la anul, în cazul celor cu un venit lunar brut de până la 1.950 de lei (în loc de 1.500 de lei), deducerea personală va fi de:

  • 510 lei (în loc de 300 de lei), pentru salariații fără persoane în întreținere;
  • 670 de lei (în loc de 400 de lei), pentru salariații care au opersoană în întreținere;
  • 830 de lei (în loc de 500 de lei), pentru salariații care au două persoane în întreținere;
  • 990 de lei (în loc de 600 de lei), pentru salariații care au trei persoane în întreținere;
  • 1.310 lei, (în loc de 800 de lei), pentru salariații care au patru sau mai multe persoane în întreținere.

În cazul salariaților cu venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale vor fi degresive (vor descrește treptat) faţă de cele de mai sus și se vor stabili conform unui tabel ce va apărea în Codul fiscal.

„Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar (limita e acum de 300 de lei, n. red.)”, mai scrie în proiectul de OUG, care va stabili și anumite excepții totuși.

Cât despre salariații care vor realiza venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 de lei, aceștia nu vor beneficia de deducere personală, nici pentru ei înșiși, nici pentru persoanele aflate în întreținerea lor.

Deducerea personală se acordă persoanelor angajate pe teritoriul României cu contract individual de muncă, indiferent de natura acestuia (normă întreagă/timp parțial, pe durată determinată/nedeterminată etc) exclusiv la acel angajator unde salariatul își declară funcția de bază. Aceasta se acordă de către angajatorii cu sediul sau domiciliul în România, pentru veniturile din salarii, realizate de persoanele încadrate cu contract individual de muncă în condițiile de mai sus.

Valoarea deducerii personale nu se fracţionează în cadrul lunii şi se acordă o singură dată în lună de către un singur angajator. În practică, se acordă la angajatorul unde salariatul are încă în vigoare contractul individual de muncă la data 1 a lunii pentru care se calculează statul de plată.

Notă: Din 2016, deducerea personală pentru copiii minori se acordă ambilor părinți.

Atenție! Proiectul de act normativ nu se aplică la acest moment. Pentru a intra în vigoare, acesta are nevoie de aprobarea Guvernului și publicarea în Monitorul Oficial.

DECIZIA EURODEOPUTATILOR CU PRIVIRE LA NORMELE PENTRU REDUCEREA SUBSTANTELOR CANCERIGENE LA LOCUL DE MUNCA.

Standard
Conform legislatiei, aceste norme ar putea salva in jur de 100.000 de mii de vietii, in urmatorii 50 de ani, daca vor fi respectate cu strictete.

Cum bolile autoimune sunt in crestere mare, iar cancerul face din ce in ce mai multe victime, eurodeputatii au decis sa inaspreasca legislatia in ceea ce priveste folosirea substantelor cancerigene si agentilor chimici la locul de munca.

6


Asa se face ca 11 substante cancerigene vor fi reduse pe cat posibil, vor fi demarate studii referitoare la legatura dintre agentii chimici nocivi, infertilitate si afectarea functiilor sexuale. De asemenea, legea va forta angajatorii sa aiba mai multa grija de angajatii lor, pentru ca sanatatea acestora sa nu mai fie afectata.

Din nefericire, cancerul face ravagii in Uniunea Europeana, fiind principala cauza a deceselor legate de locul de munca. Conform specialistilor, aproximativ 53% dintre bolile profesionale sunt reprezentate de cancer, 28% de bolile circulatorii si 6% de bolile respiratorii. Cancerul pulmonar, mezoteliomul (cauzat de expunerea la particule de azbest) si cancerul vezicii urinare, sunt printre cele mai comune forme ale maladiei.
Inspectia Muncii: „Cancerul este considerat principala cauza a deceselor legate de munca in Uniunea Europeana. Anual pe continent se inregistreaza peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezinta 53% din decesele determinate de accidentele de munca si de bolile profesionale impreuna.”
Asadar, informatiile oferite de institutie evidentiaza ca aproximativ 50.000 de oameni mor anual din cauza cancerului, in Romania, iar 10% dintre aceste decese sunt legate de cancerul profesional.
Vesti triste de la Inspectia Muncii, in contextul in care acestia au furnizat date care arata ca in Romania, peste 5.000 de oameni mor anual, din cauza cancerului profesional, in timp ce la nivel european se inregistreaza 100.000 decese.Mai mult decat atat, costurile directe ale expunerii la substante cancerigene la locul de munca in toata Europa fiind estimate la 2,4 miliarde de euro pe an.
Inspectia Muncii: „Cancerul este considerat principala cauza a deceselor legate de munca in Uniunea Europeana. Anual pe continent se inregistreaza peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezinta 53% din decesele determinate de accidentele de munca si de bolile profesionale impreuna.”
Asadar, informatiile oferite de institutie evidentiaza ca aproximativ 50.000 de oameni mor anual din cauza cancerului, in Romania, iar 10% dintre aceste decese sunt legate de cancerul profesional.

Controale la cei care utilizeaza substante cancerigene


Inspectia Muncii anunta ca va demara controale la angajatorii din toate judetele care utilizeaza substante cancerigene sau amestecuri chimice care provoaca boala, in acest fel alaturandu-se altor tari din Europa, care procedeaza in acelasi mod. Despre ce substante chimice este vorba? Printre acestea se numara: azbestul, benzenul, clorura de vinil, nichelul, pulberea de lemn, produse rezultate din prelucrarea titeiului si carbunelui, fibra de sticla. De asemenea, institutia urmeaza sa efectueze si actiuni de constientizare, desfasurate prin inspectoratele teritoriale de munca
Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat: „Aproape nu exista domeniu de activitate in care sa nu existe angajatori care sa expuna lucratorii la imbolnavirea de cancer profesional. Inspectia Muncii, prin implicarea la nivel national stabileste un model de buna practica europeana si intentioneaza reducerea la minimum a riscurilor de la locurile de munca. Prin controale, informare, indrumare si prevenire vom avea rezultate care, asa cum spune si sloganul de anul acesta al Zilei Mondiale de lupta impotriva cancerului, ne ajuta: Sa invingem cancerul cat mai curand!”
In acest mod, inspectorii de munca vor putea verifica activitatile si motivele pentru care angajatorii utilizeaza agenti cancerigeni, ce cantitati din substantele fabricate sau utilizate contin agenti cancerigeni, numarul lucratorilor expusi, masurile de prevenire luate, tipul echipamentului de protectie utilizat,etc.
Angajatorii trebuie sa puna la dispozitie o lista nominala actualizata a lucratorilor implicati in activitatile pentru care rezultatele evaluarii de risc evidentiaza un risc pentru sanatatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supusi, examenele medicale efectuate.
„Riscurile pentru siguranta si sanatatea lucratorilor trebuie eliminate sau reduse la minimum. Angajatorii trebuie sa identifice si sa evalueze riscurile pentru lucratori asociate cu expunerea la agenti cancerigeni si trebuie sa previna expunerea lor atunci cand riscurile apar. Daca este posibil, substanta cancerigena trebuie inlocuita cu o alternativa mai putin periculoasa”, se mai precizeaza in comunicatul de la Inspectia Muncii.

IMPORTANT! Angajatorul are obligatia ca, pentru orice activitate in care exista risc de contaminare cu agenti cancerigeni, sa ia masuri adecvate pentru a se asigura ca lucratorii nu mananca, nu consuma alimente si nu fumeaza in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu substante cancerigene si sa le puna la dispozitie grupuri sanitare si dusuri suficiente.

Sursa: Inspectia Muncii 


 

MODIFICARI FISCALE IN 2018 (2)

Standard

191

ATENȚIE – salariul minim brut pe țară ar urma să crească la 1.900 de lei, indemnizația minimă de creștere a copilului va fi majorată, pensia minimă va crește, etc.

Guvernul a luat act de propunerea MMJS privind majorarea salariului minim, a indemnizației de creștere a copilului si a valorii punctului de pensie. Guvernul a luat act, în ședința de astăzi, de propunerile Ministerului Muncii și Justiției Sociale privind creșterea salariului minim, a indemnizației de creștere a copilului, a valorii punctului de pensie și a pensiei minime, în anul 2018.

Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, a prezentat, în primă lectură, proiectul de Hotărâre de Guvern prin care salariul minim brut pe țară ar urma să crească la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Această valoare corespunde salariului prevăzut în Programul de guvernare, respectiv 1.550 de lei de la 1 ianuarie 2018.

NEWS – impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10%, nivelul contribuțiilor scade cu 2 puncte procentuale, din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator – 20 de puncte se transferă către salariat, etc. – click aici

Ministrul a mai prezentat și un proiect de Ordonanță de urgență prin care indemnizația minimă de creștere a copilului va fi majorată, tot din 1 ianuarie 2018, de la 1.233 lei la 1.250 de lei. Pentru asigurarea acestei creșteri, proiectul de act normativ mai prevede ca indemnizația de creștere a copilului să nu se mai raporteze, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISR), care este astăzi de 500 de lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISR.

În ședința de Guvern de astăzi a fost prezentat, tot în primă lectură, și proiectul de ordonanță prin care pensia minimă ar urma să crească la 640 de lei, iar valoarea punctului de pensie la 1.100 de lei de la 1 iulie 2018. Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, dar fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Practic, suma care este achitată astăzi către administratorii Pilonului II va fi cel puțin aceeași, în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creșterii salariului mediu brut cu 20%.

Ministrul Muncii și Justiției Sociale a mai propus Executivului amânarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) cu un an, până la 1 aprilie 2019, din motive tehnice, deoarece sistemul informatic nu este, încă, pregătit.

Sursa – Serviciul Comunicare și Mass Media mmuncii.ro