Reguli UE privind prelucrarea datelor cu caracter personal, efect de bumerang pentru 40% dintre firmele din România

Standard

 

17


  Pe 27 aprilie 2016 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE („Regulamentul“), noua reglementare urmând a se aplica în statele membre UE începând cu data de 25 mai 2018. Adoptarea Regulamentului reprezintă un pas important în conturarea unui cadru unitar şi bine reglementat la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia persoanelor cu privire la astfel de prelucrări, menţinând în acelaşi timp libera circulaţie a acestor date. Noua reglementare asigură totodată tratarea, prin modificările substanţiale pe care le aduce, unor problematici apărute de-a lungul timpului în practică, în special referitor la securitatea datelor personale în cadrul transferurilor internaţionale sau respectarea obligaţiilor operatorilor de profil atât în raport cu persoanele vizate cât şi cu autoritatea de resort. Un aspect extrem de important ce trebuie subliniat, legat de noua reglementare, ţine de nivelul ridicat al sancţiunilor prevăzute în cazul nerespectării dispoziţiilor acesteia, legiuitorul european punând astfel accentul pe importanţa crescută a acestui domeniu în contextul creşterii volumului de date procesate în legătură cu activităţi comerciale. Astfel, pentru efectuarea de operaţiuni de prelucrare de date personale fără respectarea prevederilor Regulamentului pot fi aplicate amenzi în valoare de până la 20 de milioane de euro sau, în cazul unei întreprinderi, de până la 4% din cifra de afaceri mondială totală din exerciţiul financiar anterior celui în care este aplicată sancţiunea.

De când se aplică

Având în vedere că Regulamentul nu prevede o altă perioadă de tranziţie în care operatorii şi persoanele împuternicite să aibă posibilitatea de a-şi alinia activităţile de prelucrare de date pe care le efectuează cu prevederile Regulamentului, aceasta urmând a se aplica direct de la data de 25 mai 2018, este necesar ca toţi operatori de date şi persoanele împuternicite să iniţieze şi să finalizeze, în cei aproximativ doi ani rămaşi până la data în care noua reglementare devine aplicabilă, toate demersurile necesare pentru a efectua operaţiunile de conformare necesare. În ceea ce priveşte noua reglementare, se remarcă totodată şi aria sa extinsă de aplicabilitate din punct de vedere teritorial, acesta urmând a reglementa nu numai operaţiunile de prelucrare de date personale efectuate de operatori din Uniunea Europeană, ci şi, în anumite condiţii, prelucrările de date efectuate de către entităţi stabilite în afara Uniunii.

Legat de transferul datelor cu caracter personal, Regulamentul instituie noi garanţii ce asigură protecţia adecvata a respectivelor date supuse transferului, garanţii dintre care merită menţionate codurile de conduită şi mecanismele de certificare, însoţite de angajamente obligatorii şi executorii ale operatorilor şi persoanelor împuternicite din statul de destinaţie de a aplica garanţii adecvate, inclusiv cu privire la drepturile persoanelor vizate. Pe lângă funcţia de garanţie adecvată pentru transferul de date cu caracter personal în străinătate, codurile de conduită au ca scop adaptarea aplicării Regulamentului în funcţie de nevoile specifice fiecărui caz în parte, iar mecanismele de certificare vin să probeze respectarea de către operatori şi persoanele împuternicite de către aceştia a dispoziţiilor noii reglementări.

Cu caracter de noutate, impunerea numirii unui responsabil cu protecţia datelor reprezintă o altă modificare de esenţă a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal instituită de Regulament. Astfel, operatorul şi persoana împuternicită trebuie să desemneze un astfel de responsabil cu protecţia datelor în anumite cazuri expres prevăzute, îndeosebi in situaţia în care activităţile operatorului sau ale persoanei împuternicite implică prelucrări ce necesită o monitorizare periodică şi sistematică a persoanelor vizate pe scară largă. Responsabilul trebuie sa aibă calităţi profesionale adecvate, precum şi cunoştinţe teoretice şi practice în domeniu, urmând a gestiona pentru operatorii de date problemele specifice din domeniul utilizării si protecţiei datelor cu caracter personal şi să asigure o comunicare adecvată atât cu persoanele vizate, cât şi cu autoritatea de supraveghere.

40% din numărul total al societăților comerciale din România vor fi grav afectate de noile reglementări privind prelucrarea datelor cu carater personal (Regulamentul UE nr. 679/2016 – GDPR), care vor fi aplicate obligatoriu din 25 mai 2018.

16

Este vorba despre peste 340.000 de firme, conform unui studiu al agenției de marketing Perceptum, marea majoritate fiind formată din companiile multinaționale, bănci, agenții de publicitate și marketing, firme din domeniul comunicațiilor și informațiilor, sau de sondare a opiniei publice. Noile reguli europene impun obligativitatea de a oferi mai multe informații privind păstrarea și colectarea datelor personale ale clienților.

Totodată, Regulamentul menționat dă dreptul unui client de a fi șters din bazele de date, de a fi “uitat” de motoarele de căutare de pe internet, iar orice scurgere de informații despre un client va trebui notificată în termen de cel mult 72 de ore.

“Suplimentar, obligațiile de notificare a furtului de date sunt extinse sub noile GDPR, care definesc «datele personale» ca fiind «orice informație referitoare la o persoană identificată sau identificabilă». Există o excepție limitată a obligației de raportare dacă «violarea datelor personale este puțin probabil să constituie un risc la adresa drepturilor și libertărților indivizilor». Totuși, limbajul vag al acestei excepții nu furnizează prea multe indicii companiilor și vor fi necesare clarificări și interpretări ale autorităților de supraveghere”, mai spun autorii studiului.

Orice client poate cere unei companii, contra unui comision modic de administrare, să i dea informațiile, datele și natura acestora, deținute despre acea persoană, precum și scopul în care sunt folosite. Termenul de răspuns va fi de cel mult 30 de zile.

Reglementările impun restricţii inclusiv asupra procesării automate de date personale, pentru a analiza sau previziona un comportament individual, măsuri valabile mai ales în cadrul firmelor de sondaj, dar și a băncilor, unde unele credite sunt acordate după analiza unor astfel de date.

Amenda pentru nerespectarea acestor norme va fi de până la 4% din cifra de afaceri a companiei pe anul fiscal anterior, sau 20 de milioane de euro, cea mai mare sumă care se poate aplica. Și în cazul firmelor care vând, cumpără sau închiriază baze de date pentru campanii de publicitate vor fi amenzi mari, dacă baza de date a fost obținută ilegal. Obținerea acordului clienților pentru folosirea bazei de date cu informații personale despre ei va fi greu de obținut, astfel că aceste firme se vor afla în fața unui prag greu de trecut.

 

Revista lunii

Standard

 

.6.Legestart Magazine Nr. 11 (septembrie 2017)
Sep 15, 2017 Postat de Elena Hogaş in REVISTĂ Etichete legestart, magazine, revista, septembrie 2017 Comentarii 0Legestart Magazine este revista în format digital, cu apariţie lunară gratuită, a portalului de informare legislativă Legestart.ro. Publicaţia apare lunar şi cuprinde informaţii de interes general, destinate atât publicului larg, cât şi specialiştilor, în cel de-al 11-lea număr fiind incluse următoarele materiale:Amenzile pe care le pot primi angajatorii de la inspectorii de muncă
Traficanţi, refugiaţi şi pedepse penale în România
Ce facem când părintele nu respectă hotărârea judecătorească privind copilul?
Cum erau pedepsiţi infractorii în România secolului XIX?
Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie, din septembrie 2017
Top modificări legislative (august – septembrie 2017)
Cerere de restituire a unor bunuri (model)Legestart Magazine poate fi accesată şi consultată gratuit online în caseta de mai jos (recomandăm modul Full Screen pentru o lectură uşoară, prin apăsarea butonului [ ] vizibil, în colţul din dreapta-jos, la mutarea cursorului în centrul casetei) sau descărcată în format PDF de3 

Între ce ore este considerată munca,”muncă de noapte”, beneficii, alte condiții (actualizat 2017)

Standard

Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. Salariatul de noapte reprezintă, după caz:3.jpg             .

 

a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;
b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru.

Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

În situaţia prevăzută mai sus, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă.

Salariaţii de noapte beneficiază:

a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;
b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Salariaţii care urmează să desfăşoare muncă de noapte în condiţiile art. 125 alin. (2) din Codul Muncii – sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii şi, după aceea, periodic.

Condiţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii. Salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi.

Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte. Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

Sursa:www.cabinetexpert.ro3

Fisa postului – informatii utile

Standard

 

Fişa postului 

 

4.png

 

Fişa postului este documentul anexat la contractul individual de munca al unui salariat in care sunt cuprinse competentele, responsabilitatile, atributiile si sarcinile de serviciu proprii functiei pe care o detine salariatul.

Chiar daca legislatia nu ofera un model standard al fisei de post, aceasta ar trebui sa contina un minim de elemente componente, astfel:

  • Identificarea postului: denumirea postului, relatia cu alte posturi din cadrul societatii si scopul postului;
  • Cerinte specifice pentru ocuparea postului: pregatirea (studiile necesare in vederea detinerii postului respectiv), cunoasterea de limbi straine si nivelul lor de cunoastere, cunostinte de operare pe calculator si nivelul acestora, abilitati, calitati, aptitudini necesare, experienta si, in cazul posturilor de management, competenta de conducere;
  • Atributiile postului: descrierea activitatilor si responsabilitatilor corespunzatoare postului;
  • Indicatii privind persoana care a intocmit si/sau avizat fisa de post;
  • Semnatura salariatului si data semnarii – dovada ca acesta a luat la cunostinta prevederile fisei.

Potrivit Codului Muncii persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului.

5

 

 

Munca uni roman de-a lungul vietii

Standard

Ca romanii se asteapta sa munceasca mai mult decat in trecut, nu mai este un secret pentru nimeni, iar varsta de pensionare ar putea creste, conform ultimelor declaratii ale ministrului muncii, Lia Olguta Vasilescu.3.

Legea pensiilor va fi gata in data de 1 octombrie 2017
Ministrul a mai completat ca nu exista un proiect pentru micsorarea varstei de pensionare, cu exceptia femeilor care au avut peste trei copii. Vasilecu a adaugat ca trendul in Europa este de a creste varsta de pensionare, iar in unele tari a ajuns chiar la varsta de 68 de ani. „…Sunt tari care au ajuns deja la 68 de ani si progresiv cresc pana la varsta de 70 de ani”, a concluzionat ministrul muncii.
Ministrul muncii: mamele cu 3 copii s-ar putea pensiona mai repede
Olguta Vasilescu a mai precizat ca recalcularea pensiilor ar putea sa se incheie la jumatatea anului 2018, iar pentru ca acest fapt sa fie posibil este nevoie de implicarea mai multor functionari.
Totusi, conform unui raport Eurostat se pare ca un roman se asteapta sa munceasca in jur de 32,4 ani, cu 3,2 ani mai putin fata de asteptarile altor locuitori ai Europei.
Avand in vedere studiul realizat in 2016, europenii se asteapta sa munceasca in jur de 35 de ani, de-a lungul vietii, adica cu 1,8 ani mai mult decat se asteptau in 2006.
Asteptarile in ceea ce priveste durata muncii de-a lungul vietii au crescut mai rapid in randul femeilor (la 33,1 ani in 2016 fata de 30,6 ani in 2006) decat in randul barbatilor (la 38 de ani in 2016 fata de 36,9 ani in 2006, conform raportului Eurostat, citat de Ziarul Financiar.

Raport Eurostat: Un român se aşteaptă să lucreze 32 de ani de-a lungul vieţii, cu 6 ani mai puţin decât un german.3.

 

1.pngUn român se aşteaptă să lucreze 32,4 ani pe parcursul vieţii active, cu 3,2 ani mai puţin decât aşteptările pe care le au, în medie, locuitorii din restul statelor Uniunii Europene, arată datele publicate ieri de Eurostat. „În 2016, cetăţenii Uniunii Europene se aşteptau să lucreze, în medie, 35,6 ani de-a lungul vieţii, în creştere cu 1,8 ani faţă de anul 2006. În ultimii zece ani, aşteptările privind durata muncii de-a lungul vieţii au crescut mai rapid în rândul femeilor (la 33,1 ani în 2016 faţă de 30,6 ani în 2006) decât în rândul bărbaţilor (la 38 de ani în 2016 faţă de 36,9 ani în 2006”, se arată în raportul Eurostat.4.

Ce risca fiecare, daca nu se incheie un contract individual de munca

Standard

Angajator si angajat: Ce risca fiecare, daca nu se incheie un contract individual de munca

Incheierea contractului individual de munca este obligatorie, conform prevederilor art.16 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, care stabileste urmatoarele:2.png

Art. 16- Legea nr.53/2003-Codul muncii
(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.
(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta asalariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individualde munca.
(4) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.

Neincheierea unui contract individual de munca si nerespectarea prevederilor legale  ce impun incheierea unui contract individual de munca prezinta riscuri atat pentru  persoana care presteaza munca cat si pentru beneficiarul acesteia.

Avand in vedere prevederile legale in vigoare,consideram ca dobandirea calitatii de angajator si de angajat presupune in mod obligatoriu incheierea unui contract individual de munca.

In acest sens sunt relevante prevederile art.10 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii care stabileste:

Art. 10. – Legea nr.53/2003 – Codul muncii

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.

Munca prestata de o persoana in absenta unui contract individual de munca mai este cunoscuta  si drept munca la negru,munca prestata fara indeplinirea conditiilor impuse de lege sau munca fara forme legale.

Riscurile beneficiarului muncii

Primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cuamenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata conform prevederilor art.260, alin.1, lit.e din Codul muncii.

Primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda penala.

Riscurile prestatorului muncii

Prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei conform prevederilor art.260, alin.1, lit. f Codul muncii.

De regula, activitatea prestatarea muncii in absenta unui contract individual de munca presupune si neplata contributiilor la sanatate, pensii si somaj, ceea ce duce implicit la lipsa calitatii de asigurat a acestor persoane in sistemele mentionate anterior. In consecinta, acestea  nu vor beneficia de asigurarea de sanatate si la drepturile ce decurg din asigurare, nu vor beneficia de pensie pentru limita de varsta nerealizand in aceasta perioada de stagiu de cotizare, nu vor beneficia de indemnizatie de somaj.

Totodata persoanele in cauza nu vor beneficia de prevederile O.U.G. nr.158/2005 si in consecinta nu vor putea primi o indemnizatie pentru concedii medicale.

Unul dintre concediile medicale mentionate de O.U.G. nr.158/2005 este cel de sarcina si lauzie ceea ce insemna ca femeile  gravide, ce presteaza munca fara contract de munca, nu vor beneficia nici de indemnizatia aferenta acestui tip de concediu medical. Nici prevederile O.U.G. nr.96/2003 referitoare la protectia maternitatii nu li se vor aplica deoarece nu au calitatea de salariate.

Persoanele care presteaza munca fara forme legale nu beneficiaza de drepturile prevazute de Codul muncii, drepturi dintre care mentionam: dreptul la concediul de odihna, dreptul la indemnizatie pentru delegare sau detasare, dreptul la preaviz in caz de concediere, etc.

Nu vor beneficia de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului si de indemnizatia care se acorda in timpul perioadei si nici de stimulent de reinsertie.

Dreptul la creditare bancara este limitat de faptul ca nu pot demonstra veniturile realizate cu documente oficiale primite de la beneficiarul muncii.

4.png

 

“Se modifica toate contractele de munca”

Standard
Olguta Vasilescu: “Se modifica toate
contractele de munca”


6


Ministrul Muncii a afirmat ca toate contractele de munca, adica aproape 5 milioane, vor trebui modificate in ajunul Anului Nou odata cu trecerea contributiilor de la angajator la angajat. Cat despre costuri, Olguta Vasilescu nu a dorit sa comenteze subiectul.
Intrebata cate contracte de munca trebuie modificate odata cu trecerea contributiilor de la angajator la angajat, ministrul Muncii a raspuns: “toate”.

  “Toate. Revisal-ul le va suporta fara niciun fel de problema. Sunt chestiuni pe care va trebui sa comunicam in perioada urmatoare si cu Ministerul de Finante. Vom face atunci mai multe declaratii dupa ce vom avea un proiect foarte clar de la Ministerul de Finante”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, conform realitatea.net.
Ca urmare a schimbării sistemului de contribuții către stat, absolut toate contractele de muncă existente în România vor fi schimbate. Ministrul Muncii nu a comentat în legătură cu costurile pe care le implică o astfel de acțiune, însă a ținut să sublinieze din nou faptul că trecerea contribuțiilor către stat de la angajator la angajați este în beneficiul celor din urmă, pentru a-i proteja.

Lia Olguța Vasilescu a precizat că în momentul de față există numeroase firme care opresc contribuțiile din salariile angajatului, însă nu le mai transferă către stat, prejudiciind astfel atât Statul Român cât și angajații, care rămân cu contribuțiile la sănătate sau la pensii neplătite. Angajații lucrează practic la negru, de multe ori fără să realizeze acest lucru.

Modificarea Codului Fiscal prin care responsabilitatea plății contribuțiilor revine angajaților ar asigura mai mult control asupra acestui capitol pentru fiecare angajat în parte. De asemenea, Ministrul Muncii a subliniat faptul că măsurile care urmează să fie implementate începând cu 1 ianuarie 2018 vor aduce o creștere ușoară a salariului net.

Contribuțiile către stat o să scadă de la 39,25% la 35%, angajații urmând să primească salarii nete cu 4% mai mari. Detalii privind modul în care se face trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat vor fi furnizate odată ce Ministerul Finanțelor va avea un proiect complet care va putea fi prezentat în detaliu.