Negociere cu SUA,privind implicarea industriei naționale de apărare în furnizarea de echipamente pentru sistemele de rachete achiziționate

Standard
Ministerul Apărării Naționale a confirmat că Departamentul de Stat american a aprobat vânzarea unor sisteme de rachete în valoare de 1,25 miliarde de dolari către țara noastră și transmite că negociază implicarea industriei naționale de apărare în furnizarea de echipamente.

3

Într-un comunicat de presă, MApN transmite că a fost înștiințat vineri, 18 august, de către Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate cu privire la faptul că Departamentul de Stat al SUA a finalizat procesul de evaluare a cererii României privind disponibilitatea achiziționării de sisteme tip Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (High Mobility Artillery Rocket Systems – HIMARS) și a notificat în acest sens Congresul SUA, conform procedurilor standard americane.

Armata transmite că achiziția sistemului HIMARS face parte din cele opt programe esențiale de înzestrare prevăzute în Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026, pentru care Parlamentul României a transmis, în luna mai 2017, aprobarea prealabilă de inițiere a procedurilor de atribuire a contractelor aferente.

Ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu susține că instituția pe care o conduce dorește implocatrea activă a industriei naționale de apărare în furnizarea de echipamente necesare producției și mentenanței. ”Dezvoltarea industriei naționale de apărare atrage, după sine, și crearea de noi locuri de muncă, contribuind în mod direct la dezvoltarea economică a țării și, implicit, la atingerea obiectivelor strategice de securitate”, susține Țuțuianu.

Romania a solicitat SUA achiziția a 54 de instalații de lansare și elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare. Programul se află într-o etapă intermediară, după aprobarea Congresului SUA urmând a fi desfășurate discuții și negocieri de natură tehnică, pentru stabilirea configurației finale a achiziției, dar și opțiunile de transfer tehnologic și implicarea industriei naționale de apărare în furnizarea de echipamente necesare producției și mentenanței.

HIMARS este unul dintre cele mai fiabile sisteme de sprijin de luptă testate și utilizate în misiuni reale de Forțele Terestre și Corpul de Infanterie Marină ale SUA și oferă o capacitate de luptă superioară, asigurând structurilor militare un avantaj substanțial, oferind comandanților opțiuni pentru succesul misiunii în operațiile specifice. Rata de fiabilitate HIMARS și gradul de interoperabilitate între forțele SUA și Aliate reduc costurile finale operaționale și de întreținere.

Temeri care ne împiedică să avansăm în carieră

Standard
Evoluţia profesională are pentru fiecare persoană alte valenţe. Astfel încât, pentru a avansa în carieră este necesar în primul rând, să fie clarificate şi setate obiectivele profesionale.

2.png

Totodată, pe lângă pasiune pentru domeniul de activitate, perseverenţă şi muncă, un aspect foarte important este reprezentat de încrederea în sine şi în forţele proprii.

 

Sunt situaţii în care deşi se fac eforturi pentru a progresa, apar blocaje în parcursul profesional, care au de multe ori la baza diverse frici.

Frica de eşec

Evoluţia către un statut profesional superior aduce după sine un grad mai ridicat de responsabilitate.
Acest context poate fi asociat cu teama de a nu face faţă noilor atribuţii şi, implicit, va exista tendinţa de a abandona orice demers în această direcţie.

Frica de schimbare

Frica de schimbare este una foarte des întâlnită. De multe ori, persoanele care experimentează această frică nu se cunosc suficient şi nu sunt conştiente de faptul că independent de situaţie vor identifica soluţiile potrivite pentru a o gestiona într-un mod avantajos.

Frica de necunoscut

Teama de necunoscut este în strânsă legătură cu cea de schimbare. Există tendinţa de a crede că situaţiile cunoscute sau cele care pot fi anticipate sunt mult mai uşor de gestionat.

În realitate, lucrurile nu sunt aproape niciodată previzibile şi cu atât mai puţin previzibil este modul în care vom reacţiona la ele.

Confruntarea cu situaţiile necunoscute este de fapt, ieşirea din zona de confort, care reprezintă singura modalitate prin care putem creşte din punct de vedere profesional.

Frica de a risca

Orice schimbare presupune un anumit nivel de incertitudine, astfel că suntem puşi în situaţia de a ne asuma riscuri.

Pentru a evita ca această temere să fie una care să saboteze evoluţia profesională, este util să ne imaginăm care ar fi cel mai “catastrofal” scenariu cu care riscăm să ne confruntăm şi să identificăm care ar fi soluţiile la care am putea apela în acea situaţie.

În acest fel, devenim mai flexibili în gândire şi conştientizăm că orice problemă vine la pachet cu cel puţin o soluţie.

Teama de a pierde

Sunt multe situaţii în care oamenii au tendinţa de a se agăţa de ceea ce este sigur, deşi sunt conştienţi că situaţia lor actuală nu coincide cu ceea ce îşi doresc de fapt.

Pentru a experimenta lucruri noi, care să contribuie la atingerea obiectivelor profesionale, este necesar să existe disponibilitatea de a renunţa la ceea ce nu mai este adecvat şi util.
Toate aceste temeri sunt fireşti, important este să fie conştientizate şi gestionate, astfel încât să nu se transforme în aspecte care să blocheze parcursul în carieră.

În timp, pe măsură ce aceste frici sunt depăşite, încrederea în sine este consolidată, ceea ce înseamnă că schimbările ulterioare vor fi din ce în ce mai uşor de gestionat.


2SURSA:


Explicatii si exemple. Noutatile aduse de modificarea Coduli Muncii,modificat in 2017

Standard

OUG 53 a modificat Codul Muncii in mod substantial. Va prezint mai jos Codul Muncii modificat in 2017, cu exemple privind ce s-a modificat si explicatii privind modificarile aparute.3

Modificarile din Codul Muncii 2017 afecteaza munca la negru, forma contractului de munca, modificarea contractului de munca, dar si timpul de munca. In plus, au aparut o serie de contraventii si sanctiuni de care trebuie sa tineti seama.

Atentie la actele aditionale pentru contractul de munca, precum si la inregistrarea contractului de munca in Revisal.
 
Codul Muncii modificat in 2017 – noutati si explicatii
 
DEFINIREA MUNCII NEDECLARATE
 
Articolul 15 (1) a)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Munca nedeclarata reprezinta:
 
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii
 
Explicatie
 
Aceasta era pana acum singura forma de munca la negru, sanctionata ca atare.
 
Articolul 15 (1) b)
 
Textul de lege modificat si completat
 
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
 
Explicatie
 
Pana acum, neinregistrarea contractului in ReviSal era sanctionata contraventional, dar nu era considerata munca la negru, in masura in care contractul de munca se incheiase in scris.
 
Articolul 15 (1) c)
 
Textul de lege modificat si completat
 
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat.
 
Explicatie
 
In acest sens este si Decizia inalte Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2016, care a statuat ca in sintagma „fara incheierea unui contract individual de munca” prevazuta de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include si situatia contractului individual de munca suspendat.
 
Articolul 15 (1) d)
 
Textul de lege modificat si completat
 
d) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial
 
Explicatie
 
Aici se au in vedere prevederile art. 105 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, potrivit carora salariatul angajat part-time nu poate presta ore suplimentare.
 
Astfel, un salariat cu fractiune de norma va avea trecut in contract intervalul in care isi desfasoara activitatea, de exemplu: de la 8,00 la 12,00. Dar care este sanctiunea daca inspectorul de munca, venit in control, il gaseste lucrand la ora 16,00? In aceasta privinta, practica inspectoratelor teritoriale de munca era impartita: unele considerau ca fapta ar constitui contraventia de la art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii: nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, in timp ce alte inspectorate apreciau ca acesta ar un caz de munca nedeclarata. Modificarea Codului muncii este in sensul celei de a doua opinii.
 
FORMA CONTRACTULUI DE MUNCA
 
Articolul 16 (1)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, anterior inceperii activitatii de catre salariat. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
 
Explicatie
 
Se elimina propozitia Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului. Astfel, in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.
 
La aceasta solutie ajunsese deja (indirect) Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 37/2016, cu privire la admisibilitatea actiunii in constatare a raportului de munca si a efectelor acestuia pentru persoana care a prestat munca fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, decizie publicata in Monitorul Oficial nr. 114 din 10 februarie 2017. 
Noul text adauga expres faptul ca incheierea contractului intervine anterior inceperii activitatii de catre salariat, ceea ce era obligatoriu si pana acum, dar decurgea implicit din art. 16 alin. (2) si (3).
 
Articolul 16 (4)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc. 
 
Explicatie
 
Aceasta este o obligatie noua, aplicabila mai ales atunci cand munca nu se presteaza la sediul unitatii. 
 
Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat, prin Decizia nr. 56 din 15 ianuarie 2014, ca in cazul contraventiei constand in primirea la munca a persoanelor, fara incheierea unui contract de munca in conditiile art. 16 alin. (1) din Codul Muncii, locul savarsirii contraventiei este locul unde au fost depistate persoanele prestand munca in afara conditiilor impuse de lege.
 
MODIFICAREA CONTRACTULUI
 
Articolul 17 (5)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
 
Explicatie
 
Pana acum, aceasta prevedere viza numai modificarile intervenite prin lege (act normativ), ceea ce crea probleme in practica. Spre exemplu, si pana acum daca se modifica salariul minim prin Hotarare a Guvernului, angajatorului putea emite o decizie unilaterala de racordare a fiecarui contract individual de munca la noul nivel salarial. 
 
Dar daca noul salariu era stabilit prin contract colectiv de munca, era necesara incheierea de acte aditionale cu fiecare salariat in parte in vederea modificarii nivelului salarial. Acum, regimul juridic este acelasi, indiferent daca modificarea intervine prin act normativ sau contract colectiv de munca.
 
TIMPUL DE MUNCA
 
Articolul 119
 
Textul de lege modificat si completat
 
Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.
 
Explicatie
 
Pana acum, textul avea in vedere obligatia de a tine evidenta orelor de munca, fara insa a preciza ca este vorba despre orele de munca prestate zilnic. Modificarea urmareste sa faca posibila monitorizarea cat mai clara a timpului zilnic de munca, indeosebi al salariatilor cu fractiune de norma (care nu pot presta ore suplimentare).
 
CONTRAVENTII SI SANCTIUNI
 
Articolul 260 (1) lit. e)
 
Textul de lege modificat si completat
 
e) primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1) lit. a), cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.
 
Explicatie
 
Codul muncii prevedea un sistem dual: sanctiune contraventionala pentru mai putin de 5 persoane care lucreaza fara forme legale si sanctiune penala pentru 5 sau mai multe persoane care lucreaza la negru. 
 
Noua reglementare elimina sanctiunea penala si o inaspreste pe cea contraventionala. 
 
In expunerea de motive se arata: Din analiza modului de solutionare a acestor dosare penale, in cvasitotalitatea cazurilor, organul de cercetare penala si instanta de judecata au pronuntat solutii de neincepere a urmaririi penale sau de achitare, dupa caz, in considerarea lipsei de pericol social al faptei. Astfel, impactul stabilirii ca si infractiune a faptei de a primi la munca mai mult de 5 persoane fara contract individual de munca nu a fost cel asteptat, fapt care a generat o privare de efecte a reglementarii.
 
De altfel, si Curtea Constitutionala fusese sesizata in mod repetat cu privire la aceasta problema, dar s-a pronuntat in sensul ca inechitatea reglementarii criticate nu intra in sfera sa de competenta, aceasta neputand modifica minimul amenzii contraventionale, asa cum a fost stabilit de legiuitor.
 
Articolul 260 (1) e1
 
Textul de lege modificat si completat
 
e1) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.
 
Explicatie
 
Fapta era sanctionata contraventional cu amenda de la 10.000- 20.000 prin art. 9 (1) din Hotararea Guvernului nr. 500/2011, modificata prin Hotararea Guvernului nr. 877/2016, text care se abroga. 
 
Articolul 260 (1) e2
 
Textul de lege modificat si completat
 
e2) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.
 
Explicatie
 
Sanctiunea corelativa muncii nedeclarate, in intelesul noului art. 151 c) din Codul muncii.
 
Articolul 260 (1) e3
 
Textul de lege modificat si completat
 
e3) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana identificata.
 
Explicatie
 
Sanctiunea corelativa muncii nedeclarate, in intelesul noului art. 151 d) din Codul muncii.
 
Articolul 260 (1) q)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Incalcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amenda de 10.000 lei.
 
Explicatie
 
Sanctiunea faptei angajatorului care nu pastreaza o copie a contractului de munca pentru salariatii care isi desfasoara activitatea in acel loc. 
 
Articolul 260 (1)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din amenda prevazuta la alin. (1) lit. e)-e3) , inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
 
Explicatie
 
In expunerea de motive se arata: Rigiditatea actualei reglementari, care nu permite aplicarea sistemului ablatiunii in sensul stabilirii dreptului contravenientului de a achita jumatate din minimul amenzii stabilite de actul normativ in 48 de ore de la primirea procesului-verbal a generat reducerea incasarilor la bugetul de stat a sumelor provenind din amenzile contraventionale aplicate pentru munca nedeclarata, intrucat contravenientul nu era stimulat sa plateasca benevol amenda contraventionala, ci dimpotriva, determina cresterea numarului de contestatii in instanta cu efect negativ asupra incarcarii rolului instantelor de judecata si mai ales de diminuare a incasarilor la bugetul de stat.
 
Articolul 260 (4), (5)
 
Textul de lege modificat si completat
 
(4) in cazul constatarii savarsirii uneia dintre faptele prevazute la alin. (1) lit. e) – e2) inspectorul de munca dispune, ca sanctiune complementara, sistarea activitatii locului de munca organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborata de Inspectia Muncii si aprobata prin ordin al ministrului muncii si justitiei sociale, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, dupa consultarea prealabila a confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national.
 
(5) Angajatorul poate relua activitatea numai dupa achitarea amenzii contraventionale aplicate si dupa ce demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii: prin incheierea contractului individual de munca, transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor sau, dupa caz, incetarea suspendarii contractului individual de munca si constituirea si plata contributiilor sociale si a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucratorului pe perioada in care a prestat activitate nedeclarata.
 
Explicatie
 
Sanctiune noua. Va deveni aplicabila la data adoptarii ordinului.
 
Articolul 264 (4)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Se abroga
 
Explicatie
 
Prevedea sanctionarea penala a primirii la munca a mai mult de 5 persoane, fara forme legale (Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca).
 
Articolul 265 (2)
 
Textul de lege modificat si completat
 
Primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
 
Explicatie
 
Caracterul penal al acestei fapte se mentine.