Când ce visăm nu e întotdeauna ce putem

Standard
Are o personalitate de artist, dar părinţii şi-ar dori să fie inginer sau medic. Ce succes poate avea un tânăr artist care alege o carieră de inginer sau de medic? Psihologii spun că alegerea unui job care nu ne place poate fi cauza frustrărilor, a revoltelor fără obiect, a eșecurilor. Așadar când plecăm la drum într-o carieră, ne ascultăm inima, părinţii sau recrutorul?
7.jpg

M-am întâlnit cu o prietenă care îmi povestea că atunci când s-a angajat pentru prima dată într-o bancă, fiind absolventă de ASE, cei de la resurse umane i-au spus după un an de evaluări că „tu ești bună în comunicare!”, și au repartizat-o la biroul de evenimente și comunicare. Nu s-au înșelat deloc pentru că după niște ani a ajuns să conducă departamentul și mai apoi s-a lansat în antreprenoriat și are propria firma de PR și evenimente.
„Pe vremea aceea nu erai direcționat din prima către un departament. Făceai un internship de 6-12 luni și mergeai prin fiecare departament al băncii. Acolo erai ca un burete, absorbeai informații, ți se dădeau mici task-uri de făcut, iar la final primeai și o caracterizare. În cazul meu a fost foarte clar: eu vroiam la evaluare sau la planul afacerilor și mi-au spus «tu mergi la departamentul de comunicare, e un serviciu de PR care s-a înființat acum», (când mi-a zis PR, stăteam și mă gândeam ce-o fi și asta). Când am ajuns acasă am și plâns”, povestește Raluca Zamfir managing partner RANEvents. 

Dacă ar fi să o iei de la capăt tot meseria respectivă ai alege-o ?

De multe ori ne punem întrebarea „Profesia ne alege pe noi sau noi ne alegem profesia? ”
„Nu exista un răspuns clar la întrebarea dacă profesia ne alege pe noi sau noi alegem profesia. Dacă ținem cont de planul conștient am putea spune că noi alegem profesia. Ca psiholog, pot spune că, cu cât ne cunoaștem mai bine, cu atât avem șansa să facem alegeri mai bune în ceea ce privește meseria potrivită și nu numai” explică psihoterapeutul Diana Ioaneș.

Diana Ioaneș afirmă că poți să-ți dai seama dacă ești potrivit pentru jobul prezent răspunzând la câteva întrebări simple: „Dacă ar fi să o iei de la capăt tot meseria respectivă ai alege-o ? Cu câtă bucurie te trezești dimineața ca să mergi la muncă? Ai recomanda propriului copil meseria ta?”

Ce se întâmplă când alegi o cariera nepotrivită?

„Spunem de multe ori că reușita în viață se măsoară după reușita în două domenii: în viața de cuplu și în carieră. Succesul în carieră depinde în mult mai mare măsura de noi înșine decât reușita în viața de cuplu. Nereușita în unul din cele două domenii se asociază deseori cu stări de anxietate, atacuri de panică, insomnii, episoade depresive. Se poate ajunge la o intensitate foarte mare a simptomelor care să necesite tratament medicamentos prescris de psihiatru și spitalizare” afirmă psihoterapeutul Diana Ioaneș.

La începutul carierei când nu știm încotro s-o apucăm suntem foarte ușor influențabili. Din toate părțile avem „indicații” care ne sugerează cam ce am putea să facem pe viitor. Foarte ușor putem fi tentați să acceptăm aceste oferte și să începem o activitate care nu ni se potrivește întru totul.
„A alege o carieră nepotrivită înseamnă de exemplu dacă tu doreai să devii actor, aveai aptitudini artistice, dar părinții te-au «ajutat» să devii economist, spunându-ți că «nu ai ce sa faci cu actoria». Am întâlnit în cabinetul psihologic foarte multe persoane adulte, care doreau să devină psihologi și care după un număr de ședinte de psihoterapie au hotărât să-și urmeze visul chiar dacă aveau 29, 34 sau 39 de ani și o altă  facultate terminată” spune Diana Ioaneș.

Un prim pas în alegerea carierei potrivite ar fi să ne cunoaștem mai bine, să ne cunoaștem limitele și mai ales motivațiile. „Poți acum să îți faci anumite teste psihologice și să afli despre tine ce domeniu ți s-ar potrivi, care sunt abilitățile tale pe care le poți folosi în viitor ața încât să dai randament și să fii mulțumit de ceea ce faci și să integrezi munca în viața ta într-un mod funcțional și echilibrat” adaugă Ioaneș.

Raluca Zamfir spune că face ceea ce îi place deși ca orice tânăr absolvent de ASE credea că va lucra în bancă și se visa noaptea analizând dosare…Cine ar fi crezut că o evaluare a abilităților sale îi vor da planurile peste cap. „Probabil că HR-ul și-a dat seama că eu de fapt nu eram cea mai potrivită la departamentul credite. M-aș fi irosit. Sau poate că eram bună și la credite dar recrutorul a intuit prin teste și prin interviul pe care l-am ținut că locul meu era la departamentul de comunicare.”

Părerile Ralucăi sunt împărțite privind orientarea profesională „Până la urmă când termini o facultate îți dorești ceva și când ajungi să practici îți dai seama că nu ți se potrivește. Depinde și de conjunctură. Dacă ai un mentor. Eu am avut, pe mine m-a ajutat cineva. Contează și cine te preia în companie. De exemplu am avut un coleg care la testul psihologic a ieșit perfect. Dar nu s-a adaptat în corporație” povestește Raluca.

„Alege-ți o meserie care-ți place și nu va trebui să muncești o zi în viața ta”

Consilierea în carieră o face de regulă un psiholog care încearcă să stabilească domeniul în care cineva poate activa cu succes, și mai exact, ce profesie i s-ar potrivi.
„Folosim în primul rând, un test general de orientare în carieră pentru a identifica interesele profesionale ale persoanei, iar ulterior se aplică baterii de teste pentru a vedea nivelul de dezvoltare a aptitudinilor necesare specializării respective” explică Diana Ioaneș.

Orientarea în carieră poate începe de la vârsta intrării în școala primară pentru a identifica dacă este necesară o școală de tip vocațional (balet, muzică, pictură) sau chiar o școală de tip Waldorf sau Montessori. Este foarte importantă ulterior și în alegerea specializării la liceu. „Foarte mulți adolescenți aleg, în mod eronat, profilul real, fără să aibă aptitudini pentru acest profil. O fac la îndemnul părinților, care «și ei au făcut realul», sau pentru că există prejudecata că îți oferă mult mai multe perspective în viață” spune psihoterapeutul.

Aceleași probleme le întâmpină și tinerii care nu se cunosc absolut deloc, nu știu ce aptitudini au și aleg la întâmplare o facultate. „Cei mai mulți dintre aceștia ajung să renunțe după primul an de facultate sau vor profesa în domeniul respectiv având insatisfacții majore legate de meseria lor” afirmă Diana Ioaneș.

Ce viitor are un vorbăreţ ca angajat la o… bibliotecă

„Daca am utiliza clasificarea personalității (a lui Jung) după direcția de orientare spre lume sau spre sine, există personalități extraverte și introverte. Profesiile potrivite extraverților ar fi cele care necesită multe contacte sociale, meserii dinamice, activități care necesită mișcare, diversificare cum ar fi cele de profesor, educator, medic, artist, manager, organizator, asistent social. Tipului introvert mai degrabă i s-ar potrivi meserii care necesită munca de unul singur: cercetare (fizică, chimie) laborant, arhivar, bibliotecar, programator, matematician. Temperamentul, ca latură înăscută a personalității, influențează și el pozitiv sau negativ alegerea unei profesii” explică Diana Ioaneș.

Temperamentul coleric are ca trăsături caracteristice: neliniștea, nerăbdarea, impulsivitatea, oscilația între entuziasm și ostilitate, bogata expresivitate emoțională, pot munci foarte mult pentru a-și atinge idealul, tind să se impuna ca lideri. Meseriile potivite sunt acelea care nu necesită rutină: profesor, jurnalist, om de televiziune, actor, regizor, antreprenor, manager.

Temperamentul flegmatic se caracterizează prin: lentoare, calmitate, predispoziția spre munca de rutină, activități liniștite, ei fiind mai degrabă subalterni decât lideri. Sunt minutioși în ceea ce fac, având deosebită răbdare în ceea ce fac. Meseriile potivite sunt acelea care necesită rutina, repetitivitatea: economist, contabil, psihoterapeut, analist programator, lucrător la bandă rulantă, șofer.

Temperamentul sanguinic are ca trăsături caracteristice: rapiditate în desfășurarea acțiunilor, vioiciune, adaptare rapidă, tind să schimbe cu ușurință profesia, au aptitudini de șefi, fiind sociabili și prietenosi, dar tind să desfășoare munca la un nivel superficial. Meseriile potivite sunt acelea care să se desfășoare în plan social, “cu public”: relații publice, actorie, artist, profesor, manager, animator, organizator de evenimente, oratorie.

Temperamentul melancolic se caracterizează prin: nivel energetic scăzut fiind hipotonic, obosește extrem de repede, fiind predispus la depresii. Melancolicul are nevoie de încurajare în muncă, de pauze dese, sunt migăloși în ceea ce fac, dispun de o sensibilitate și emotivitate deosebită. Nu este recomandat să lucreze în activități sociale ci în cele care necesită solitudine. Meseriile potrivite sunt acelea care să se desfașoare în singurătate: cercetător, fizician, chimist, matematician, programator, farmacist, medicina de laborator, artist, actor, pictor, scriitor, fotograf, decorator, arhivar, bibliotecar.



Codului muncii-Modificari de ultima ora

Standard

Reglementări noi în Codul muncii privind munca nedeclarată

0

Angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, se prevede în Ordonanța de urgență de modificare și completare a Codului muncii, adoptată de Executiv în ședința din 04.08.2017.

OUG urmeaza sa fie publicata in MOF.

Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidență a salariaților.

Modificarea Codului muncii vizează adaptarea legislației naționale la noile provocări cu care se confruntă autoritățile, în special cele legate de fenomenul muncii nedeclarate.

Astfel, actul normativ reglementează situațiile care constituie muncă nedeclarată:

– Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității;

– Primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;

– Primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;

– Primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

De asemenea, se înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite până în prezent, pentru încadrarea faptei ca și contravenție și creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate. Totodată, inspectorii de muncă vor avea competența de a sista activitatea locului de muncă supus controlului în cazurile în care constată cazuri de muncă nedeclarată.

Totodată, în vederea încurajării contravenientului la conformare și la plata benevolă a amenzii contravenționale, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului – verbal de sancționare.

Altă modificare stabilește că primirea la muncă a unei persoane aflată ilegal în România, cunoscând că aceasta este victimă a tarficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu înschisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Sursa: Ministerul Muncii