Noile valori nominale pentru Ticket Vacanța

Standard
.6
Începând cu 1 iulie 2017, voucherele de vacanță pe suport hârtie pot fi emise exclusiv cu valorile nominale 50 lei sau 100 lei per voucher.
Această prevedere este în vigoare din 30 iunie, de la data publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței de Urgentă nr. 46/2017. Ordonanța se aplică atât companiilor private, de stat, cât și institutiilor publice.
Primele de vacanță sub forma voucherelor de vacanță se acordă doar în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetele instituțiilor și autorităților publice.
Astfel, conform legislației, Edenred emite vouchere de vacanță pe suport hârtie cu valorile nominale de 50 lei și 100 lei.

SURSA :1

Digitalizarea tichetelor de masa.

Standard

Înapoi la articole
Digitalizarea tichetelor de masa este pe un trend ascendent: Edenred a emis peste 350.000 de carduri Ticket Restaurant®
02.06.20174

Peste 2.5 milioane de angajați din România primesc tichete de masa, acesta fiind cel mai utilizat beneficiu extra-salarial, folosit de companii pentru a sustine masa de pranz a angajatilor, in zilele de lucru.
Tichetele de masa electronice au fost lansate in octombrie 2015, ca urmare a unor modificări legislative care au permis emiterea lor pe suport electronic, pe lângă formatul clasic, de tichete pe hârtie, care funcționează în continuare în paralel cu cardurile.
Tichetele de masă electronice sunt un mare pas înainte în programele moderne de beneficii extra-salariale din România. Cardurile de masă de la Edenred simplifica procedurile administrative in randul companiilor si aduc salariatilor o flexibilitate sporita. Faptul că in doar 18 luni de la lansarea tichetelor de masa electronice, peste 350.000 de salariați au optat deja pentru carduri de masa Ticket Restaurant confirmă apetitul românilor pentru tehnologiile digitale si pentru beneficiile pe care le aduc acestea în viața de zi cu zi”, spune Dana Sintejudean, Director General Adjunct al Edenred Romania.
70% dintre cei 350.000 de angajati utilizatori ai cardurilor de masa Edenred lucreaza in companii mari, cu peste 100 de angajati. Tranzitia catre tichetele de masa electronice este in crestere in randul companiilor medii si mici, 20% dintre utilizatorii cardurilor de masa fiind angajati in companii avand intre 40 si 100 de angajati si alti 10% in companii cu mai putin de 40 de angajati.
Cardurile de masă Ticket Restaurant® de la Edenred pot fi utilizate pentru cumparaturi alimentare la peste 8.000 de comercianti parteneri, asigurând o acoperire de 100% la nivel național: hypermarketuri, supermarketuri, magazine alimentare, restaurante, pizzerii, cofetarii, etc.
„O tendinta remarcabila in primul trimestru al anului 2017 este cresterea ponderii platilor cu cardurile de masa in restaurantele si magazinele alimentare de proximitate cu 8%. Acesta este un indicator puternic al faptului ca angajatii isi folosesc din ce in ce mai mult cardurile de masa in pauza de pranz, mai ales ca valoarea maxima a unui tichet de masa este in prezent 15,09 lei, acoperind costul unui pranz in cele mai multe cazuri. Solutiile Edenred sprijina obiceiuri de viata sanatoase, printre care alimentatia corecta si respectarea unei reale pauze de pranz”, spune Dana Sintejudean, Director General Adjunct al Edenred Romania.
Cardurile de masa Edenred sunt emise sub licenta Mastercard, sunt securizate cu cip si cod PIN si permit plati contactless. In primul trimestru al anului in curs, ponderea platilor contactless a crescut la 87%, fata de 80% in anul 2016. Valoarea medie a tranzactiilor efectuate cu cardurile de masa de la Edenred a fost in primul trimestru 2017 de 36.2 RON, in crestere usoara fata de 34.5 RON in 2016.
Tichetele de masa, un beneficiu extra-salarial existent in peste 42 de tari, inclusiv in tarile membre ale Uniunii Europene, exista in Romania din 1999 si au scopul de a creste puterea de cumparare in randul angajatilor activi. Tichetele de masa au un impact pozitiv dovedit asupra companiilor, beneficiarilor, comerciantilor parteneri şi au inclusiv efecte pozitive asupra statului prin diminuarea economiei subterane. Valoarea maxima a unui tichet de masa care poate fi acordata unui angajat pentru fiecare zi lucratoare efectuata este de 15,09 lei. Cardurile și tichetele de masă pe hârtie au reglementări fiscale identice și vor continua să co-existe si in perioada urmatoare.
Edenred emite tichete de masă electronice prin intermediul cardurilor Ticket Restaurant®, atât în România, cât și în țări precum Franța, Germania, Cehia, Belgia, Spania, Slovacia, Austria, Grecia, Turcia.
În România, Edenred deservește peste 35.000 de companii-client și 1.5 milioane de utilizatori pentru tichete și carduri de masă Ticket Restaurant®, tichete și carduri cadou, tichete de creșă, vouchere de vacanta, tichete sociale, precum și carduri preplătite pentru cheltuieli de afaceri.
Grupul Edenred are la nivel internațional 26 de milioane de utilizatori ai cardurilor emise, cu un volum emis de aproape 20 miliarde de euro anual la nivel mondial.

SURSA :1

Noi atributii de control pentru Inspectia Muncii

Standard
.15.

Inspectia Muncii va avea noi competente in activitatea de control in domeniul relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca, potrivit Regulamentului de organizare si functionare al acestei institutii din subordinea Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, aprobat astazi de Guvern

Prin reglementarea organizarii si competentelor Inspectiei Muncii se are in vedere intarirea rolului acestei structuri cu atributii de control in domeniul relatiilor de munca si al securitatii si sanatatii in munca, precum si cresterea calitatii si eficientei actului de control.

 Astfel, prevederile hotararii au in vedere urmatoarele modificari si completari:

adaptarea prezentului proiect de act normativ la modificarile si completarile aduse Legii nr. 108/1999 prin Legea nr. 51/2012, act normativ de nivel superior cu care se afla in conexiune;
redefinirea atributiilor generale si specifice, pe domenii de activitate specifice, respectiv relatii de munca, securitate si sanatate in munca si supravegherea pietei in concordanta cu noile prevederi legale, astfel incat sa fie evitat paralelismul cu celelalte atributii reglementate in prezent de Legea nr. 108/1999. Astfel, actul normativ stabileste atributiile care tin punctual de specificul activitatii si care se reflecta atat in activitatea de control, cat si in activitatea compartimentelor suport, de specialitate, ale institutiei.
precizarea si detalierea atributiilor inspectorului general de stat si inspectorilor generali de stat adjuncti.
La data intrarii in vigoare a hotararii, se abroga Hotararea Guvernului nr. 1.377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, precum si pentru stabilirea unor masuri cu caracter organizatoric, publicata in Monitorul Oficial 802 din 25 noiembrie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
In prezent, Inspectia Muncii isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata. Corelarea cu prevederile actelor normative care reglementeaza domeniul de competenta al Inspectiei Muncii, de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla in conexiune au determinat necesitatea redefinirii functiilor principale ale Inspectiei Muncii, avand in vedere prevederile Conventiei nr. 81/1947 si in acord cu triplul rol pe care institutia il indeplineste.

Informatii suplimentare:

In perioada ianuarie-iunie 2017, au fost efectuate de catre Inspectia Muncii 69.295 de controale in domeniul relatiilor de munca, respectiv securitate si sanatate in munca, astfel:
in domeniul relatiilor de munca: 39.013 controale, din care 37.315 controale efectuate pentru identificarea cazurilor de munca fara forme legale de angajare;
in domeniul securitatii si sanatatii in munca: 30.282 total controale


Controalele s-au finalizat cu urmatoarele rezultate:
Numarul total de sanctiuni contraventionale aplicate a fost de 53.631 din care:
in domeniul relatiilor de munca: 11.557 total sanctiuni contraventionale (3.131 amenzi 27,10% si 8.426 avertismente 72,90%).
in domeniul securitatii si sanatatii in munca: 42.074 total sanctiuni contraventionale (1.868 amenzi 4,44% si 40.206 avertismente 95,56%)

Pe langa actiunile de verificare curente, Inspectia Muncii a desfasurat si campanii nationale de control pe mai multe domenii de activitate.

Numarul de salariati activi inregistrati in Registrul general de evidenta a salariatilor la data de 30.06.2017 este de 5.595.410.

Numarul contractelor de munca active la data de 30.06.2017 este de 6.348.629.

Sursa: gov.ro

Cum evoluăm noi

Standard

Strategia România – UE 2020

5.jpg

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea social-economică a UE.
Ideea a fost de a se putea oferi niveluri ridicate de locuri de muncă, cu productivitate ridicată şi de a îmbunătăţi coeziunea socială în statele membre, simultan cu reducerea impactului asupra mediului înconjurător.
Cele cinci domenii (rata ocupării, cercetare-dezvoltare, schimbări climatice şi energie, educaţie şi reducerea ărăciei) au fost transpuse la nivelul fiecărei ţări în obiective concrete ce trebuie atinse la finele deceniului în curs. Situaţia pe ansamblu a UE în acest proces de upgradare social-economică a fost prezentată de Eurostat.2
După cum se va vedea din prezentarea de ţară ce urmează, situaţia la nivelul UE evoluează aproape exact pe dos decât la noi, punctele atinse de noi fiind sub cerinţe la nivelul mediei UE ( aici, însă, referinţa anului 1990, când ”greaua moştenire socialistă” a jucat un rol important) iar domeniile în care UE a mers tot mai bine fiind cele în care noi am mers mai slab.

Cum stă România, cu punctele tari şi punctele slabe

Până în 2015, România şi-a redus emisiile de gaze de seră în sectoarele care nu fac parte din sistemul de certificate de mediu (de exemplu transporturi, construcţii, agricultură şi deşeuri – vezi programul Effort Sharing Decision) cu 5,8% faţă de anul 1990, ceea ce o poziţionează lejer în interiorul obiectivului de majorare cu maxim 19% stabilit prin strategia Europa 2020.
Programul Effort Sharing Decision este constituit dintr-un set de politici şi măsuri referitoare la schimbările climatice (stipulate în prezent chiar la nivel anual pentru perioada 2013 – 2020) care să direcţioneze UE spre o economie bazată pe emisii reduse de carbon, îmbunătăţind simultan şi securitatea energetică.
Analiza Eurostat consideră că România şi-a redus semnificativ numărul persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială, respectiv circa 1,7 milioane persoane între 2008 şi 2015, iar ţinta la nivel national a fost atinsă încă din anul 2013.
În anul 2015, România şi-a depăşit angajamentul de a avea o cotă-parte de 24% a energiilor regenerabile şi a rămas semnificativ sub ţinta pe partea de consum primar de energie. În traducere, ne-am mişcat bine în sensul eficientizării producţiei şi consumului de energie.
Deşi mai avea de acoperit decalajul de 1,1% pe segmentul educaţiei superioare în 2016, ţara noastră a făcut progrese puternice în creşterea ratei de participare în învăţământul terţiar, care s-a majorat cu 9,6% între 2008 şi 2016.
Din păcate, în contrast cu această evoluţie, proporţia celor care au abandonat timpuriu sistemul de educaţie a crescut cu 18,5% în acelaşi interval de timp, ceea ce a majorat decalajul faţă de ţinta pentru anul 2020 la nu mai puţin de 7,2 puncte procentuale. În context, fără măsuri urgente şi extreme de eficiente este puţin probabil să atingem această ţintă.
Cam la fel stă situaţia şi la capitolul de rată a ocupării, unde, în pofida unui uşor progress între 2013 şi 2016, mai avem de recuperate 3,7% până la pragul de 70% stabilit ca ţintă pentru anul 2020.
În fine, cea mai îngrijorătoare situaţie şi performanţa cea mai slabă  se regăseşte la capitolul de intensitate a sectorului de cercetare-dezvoltare, care a scăzut cu 0,08% între 2008 şi 2015, situaţie în care a rămas la o distanţă apreciabilă ( 0,49% din PIB realizat faţă de 2% din PIB stabilit ca obiectiv) de ţinta stabilită prin strategia Europa 2020.

Mai mult decat banii!

Standard
.2.png
.Haideți să vedem cum ne motivează la locul de muncă și alte lucruri, în afară de bani, pornind de la celebra afirmație a lui Dan Ariely cum că “Atunci când ne gândim cum muncesc oamenii, intuiția naivă pe care ne bazăm este aceea că oamenii seamănă cu șobolanii într-un labirint”. Da, oricât de ciudată ni se pare analogia, dacă analizăm percepțiile pe care le avem despre muncă și despre ceea ce ne motivează, concluzia este că avem o viziune foarte simplistă asupra acestui aspect critic al existenței noastre.
Atunci când ne gândim la muncă, punem de obicei un semn de egalitate între motivație și plată, deși în realitate ar trebui să adăugăm o mulțime de alte lucruri: sens, libertatea de creație, provocări, sentimentul de posesiune, identitate, mândrie, etc. Dacă privim atent spre modul în care ne comportăm la locul de muncă, putem observa că banii reprezintă prea puțin din lista elementelor care ne motivează. Intr-o economie bazată azi mai degrabă pe cunoaștere decât pe efort propriu-zis, eficiența nu este mai importantă decât sensul munci.

Ce ne ajută să ne simțim bine la locul de muncă, ce ne motivează și de ce.

 Faptul că putem vedea rezultatele muncii noastre ne face mai productivi
Într-un studiu efectuat  le-a fost cerut participanților, împărțiți în două grupe, să construiască personaje Lego din seria Bionicles. Pentru a le studia motivația, participantilor implicați li s-au oferit sume descrescătoare pentru fiecare Bionicle realizat: 3 dolari pentru primul, 2,70 dolari pentru următorul și așa mai departe. Dar, în timp ce creațiile primului grup au fost depozitate în altă încăpere pentru a fi dezasamblate la sfârșitul experimentului, celuilalt grup i-au fost demontate creațiile imediat după ce au fost construite. A fost un ciclu nesfârșit de a construi și apoi de a distruge în fața lor, în timp ce al doilea grup a făcut doar șapte înainte de a renunța.

Cu cât simțim că munca noastră este mai puțin apreciată, cu atât vrem mai mulți bani ca să o facem (studiul derulat pe studenții de la MIT)

După cum ați putut observa, nu a existat o motivație financiară uriașă. participanții din primul grup știau că rodul muncii lor va fi distrus la scurt timp după finalizare, dar faptul că aceștia au putut să se bucure de propriile creații, chiar și pentru scurt timp, a reprezentat o motivație suficientă pentru a le îmbunătăți performanțele, comparativ cu cel de-al doilea grup.
 
Participanților  la un nou studiu, le-a fost oferita câte o hârtie plină cu litere diferite, amestecate. Apoi le-a cerut acestora să identifice perechi de litere identice. Cu fiecare hârtie primită, banii oferiți participanților erau mai puțini. Conducătorul experimentului i-a împărțit pe tineri în trei grupuri. Participanților din primul grup li s-a cerut să își scrie numele pe hârtii și le-au fost așezate foile într-o grămadă, iar înainte de predare li se spunea că s-au descurcat de minune. Celui de-al doilea grup participant i se interzicea să se semneze pe hârtii, iar conducătorul experimentului nici nu se uita peste hârtii odată predate. Tinerilor din cel de-al treilea grup le erau distruse hârtiile imediat după completare, fără vreo explicație.

 Cu cât un proiect este mai greu, cu atât suntem mai mândri de el (studiul origami)

 Tinerii din cel de-al treilea grup au cerut o sumă dublă de bani pentru a continua testul. Grupul al doilea a cerut sume apropiate de cele primite de grupul al treilea. Ignorarea performanțelor este aproape la fel de nocivă precum distrugerea rodului muncii în fața celor ce-au finalizat-o. Vestea bună e că nu pare deloc dificil să motivezi cu adevărat. Vestea proastă e că eliminarea motivației se poate face la fel de ușor, iar dacă angajatorii nu au grijă de acest aspect, pot avea tendința să exagereze cu demotivarea!.
 
Într-un alt studiu,  le-a oferit hârtie și instrucțiuni unor novici în ale origami-ului pentru a „construi” o formă urâtă. Atât cei care au făcut origami-urile, cât și trecătorilor, le-a fost cerut apoi să spună cât ar plăti pentru respectivele creații. În partea a doua a studiului, au fost ascunse instrucțiunile participanților la proiect, rezultând astfel un proces mai dificil de creație și un rezultat final și mai inestetic.
Rezultatele au fost foarte interesante. Primul grup de origamiști a evaluat creațiile la un preț de cinci ori mai mare decât cei care doar se aflau în trecere prin zona în care era efectuat studiul. Al doilea grup, care nu primise deloc instrucțiuni, a evaluat creațiile, mai urâte decât cele ale celuiulalt grup, la un preț mult mai mare decât precedentele, în timp ce simplii trecători le-au evaluat la prețuri mult mai mici comparativ cu celelalte. Concluzia logică e aceea că modul în care ne evaluăm munca e direct proporțional cu efortul depus. În plus, în mod eronat credem că alte persoane vor atribui aceeași valoare propriilor noastre proiecte.
 Înțelegerea faptului că munca noastră îi poate ajuta pe alții poate crește nivelul de motivație subconștientă
Un studiu la un call center din Universitatea din Michigan, în care studenții care au beneficiat de eforturile de strângere de fonduri ale bursei centrale au vorbit cu apelanții timp de 10 minute. O lună mai târziu, apelanții au stat cu 142 de procente mai mult timp pe telefon decât înainte, iar veniturile au crescut cu 171%. Dar apelanții au negat că vizita studenților le-a schimbat percepția.
Concluzie: E ca și când sentimentele bune ar fi ocolit procesele cognitive conștiente ale apelanților și s-ar fi îndreptat către o sursă de motivație subconștientă Ei au fost mai mult condusi pentru a reuși, chiar dacă nu au putut identifica declanșatorul pentru acea mișcare.
Sublinierea pozitivă a capacităților noastre poate duce la creșterea performanței
La spitale în stațiile de spălare a mâinilor, citind fie ”Spălatul pe mâini ajută la prevenirea bolilor”, fie ”Spălatul pe mâini ajută la prevenirea pacienților de a contacta diverse boli”. Rezultatele au fost uimitoare. Doctorii și asistenții medicali au folosit cu 45% mai mult stațiile cu semne care menționau pacienții. Concluzia este că, prin ceea ce se numește „comportament prosocial”, suntem mai motivați să facem ceva anume diferit față de ce făceam până atunci.
Imaginile care favorizează emoțiile pozitive ne pot ajuta să ne concentrăm mai bine
Studenți care îndeplinesc o sarcină de dexteritate înainte și după ce se uită la poze ale fiecărui copil sau a unor animale adulte.
Rezultatele: performanța s-a îmbunătățit în ambele cazuri, dar mai mult (cu 10 la sută îmbunătățire!) atunci când participanții s-au uitat la poze drăguțe cu pui și pisoi.
Concluzie: Cercetătorii sugerează că „emoția pozitivă declanșată de cutențe” ne ajută să ne concentrăm atenția, ridicându-ne performanța într-o sarcină care necesită o atenție deosebită. Da, acest studiu ar putea doar să valideze obsesia copilului dumneavoastră .
 Credința în abilităților noastre poate crește performanța
Studenții  au ținut discursuri și interviuri cu experimentatori care fie dădeau din cap sau zâmbeau.
Rezultatele: Participanții la primul grup au răspuns mai târziu la o serie de întrebări numerice cu mai multă acuratețe decât cei din al doilea grup.
De aici tragem concluzia că situațiile stresante pot fi gestionate și că totul depinde de modul în care ne simțim. Ne aflăm într-o „stare de provocare” atunci când credem că putem face față sarcinii (așa cum a făcut primul grup); Când suntem într-o „stare de amenințare”, dificultatea sarcinii este copleșitoare și ne descurajăm. Suntem mai motivați și avem o performanță mai bună într-o stare de provocare, când avem încredere în abilitățile noastre.
Cu atât de multe dovezi în favoarea ideii că motivația reală depășește cu mult satisfacerea nevoilor financiare, nu putem să nu ne întrebăm cum ar arăta un program de creștere a motivației angajaților care să incorporeze inspirat toate aceste idei.

Cât de curajoși suntem?

Standard
Este curajul una dintre importantele valori ale românilor? Și dacă da, de ce? Și dacă avem îndoieli, iarăși de ce?
Desigur există o multitudine de întrebări când vine vorba despre curaj și mai ales la români. Spunem mai ales, deoarece tema a fost considerate, de-a lungul timpului, la fel de complex precum poporul în sine.

1.png



Pentru mai mult de jumătate dintre români (60%) curajul se numără printre cele mai importante valori personale. Cei mai mulți dintre ei îl asociază cu onestitatea și puterea de a spune ce gândești. 5 din 10 români conștientizează cât de important este să ai curaj atunci când ajungi în momente dificile și tot atâția consideră că dacă ar ieși mai des din zona lor de confort, ar reuși să fie mai fericiți…
„Curajul nu este pentru români ceva de fală: doar 9% îl asociază cu recunoașterea socială și 13% cu adrenalina sporturilor extreme. În schimb, să spui ce gândești, să-ți aperi drepturile cu orice preț, ba chiar – atenție! – să lupți pentru îmbunătățirea unui sistem, asta da, pentru asta îți trebuie curaj! Curajul de a fi tu însuți, de a fi un om dintr-o bucată, cum se spune. În ultimă instanță, curajul de a te lupta cu viața, când și cât e nevoie. Curaj cotidian, nici festiv, nici combatant. Nimic extraordinar, deci. Mai degrabă ceva temeinic”, spune Prof. Univ. Dr. Vintilă Mihăilescu, antropolog.


Neînfricații ardeleni
Jumătate dintre români se consideră curajoși, arată un studiu realizat în luna iunie a.c., la inițiativa Piraeus Bank România (prin platforma iVox, în perioada 1-9 iunie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 2357 de respondenți).
Studiul, care reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, este și susținut de Fundația Friends For Friends. Pentru șase din zece respondenți, curajul este una dintre cele mai importante valori personale, 20% dintre ei gândindu-se zilnic la cum își pot depăși temerile.
Patru din zece respondenți sunt de părere că românii sunt curajoși în mare sau foarte mare măsură, ei percepându-i pe ardeleni ca fiind cei mai neînfricați (26,59%), urmați de moldoveni (17,21%) și de munteni (13,59%). La polul opus, dobrogenii, bănățenii și cei din Crișana sunt percepuți drept cei cu cele mai puține fapte de vitejie.
De asemenea, aproape jumătate dintre români consideră că persoanele apropiate lor (familie, prieteni) sunt curajoase. Atunci când vine vorba despre exemple concrete, doar 19% dintre ei își amintesc să fi săvârșit o faptă de curaj în ultima săptămână și 13% dintre ei în ultima lună, ei asociind curajul mai mult cu o stare de spirit decât cu o dimensiune pragmatică. Una dintre posibilele explicații ale acestei situații, potrivit analiștilor, ar putea fi faptul că pentru români curajul stă, mai degrabă, în lucrurile mărunte, ei asociindu-l cu onestitatea, puterea de a spune lucrurilor pe nume și de a ieși din zona de confort.
Peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că a fi curajos înseamnă a spune ce gândești și tot atâția apreciază abilitatea de a-ți apăra drepturile cu orice preț. Mai puțin de doi din zece români asociază curajul cu meseriile riscante sau cu sporturile extreme.


10 personalități
Atunci când vine vorba despre modelele de curaj pe care le admiră, românii menționează în top zece personalități sportive, dar și istorice sau politice. Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Simona Halep sau Regele Mihai sunt printre cele mai amintite nume în acest sens, în studiul menționat.
„Surprinzător sau nu, românii nu par să se bată cu pumnul în piept în ceea ce privește propriul curaj: unul din trei recunoaște că nu este curajos, nici el, nici apropiații lui, iar cu toții consideră că aproape jumătate din români nu sunt nici ei prea curajoși. Căci, se pare, curajul nu este pentru români ceva de fală: doar 9% îl asociază cu recunoașterea socială și 13% cu adrenalina sporturilor extreme.
În schimb, să spui ce gândești, să-ți aperi drepturile cu orice preț, ba chiar – atenție! – să lupți pentru îmbunătățirea unui sistem, asta da, pentru asta îți trebuie curaj! Curajul de a fi tu însuți, de a fi un om dintr-o bucată, cum se spune. În ultimă instanță, curajul de a te lupta cu viața, când și cât e nevoie. Curaj cotidian, nici festiv, nici combatant. Nimic extraordinar, deci. Mai degrabă ceva temeinic”, a mai declarat Prof. Univ. Dr. Vintilă Mihăilescu, antropolog.
„Ne bucurăm să aflăm că ipotezele noastre de lucru sunt acum confirmate și de acest studiu. Faptul că românul înțelege să fie curajos într-un sens imediat, al vieții sale de zi cu zi, asociind curajul cu ieșirea din zona de confort și onestitatea – și nu, de pildă, cu aventuri extreme, este și demonstrația pe care noi încercăm să o facem la Fundația Friends for Friends. Să schimbi perspectiva este primul pas spre creativitate cu valoare practică, spre inovație, tema noastra de lucru în raport cu România încă din 2009.”, a declarat Sorin Trâncă, Fondatorul Fundației Friends For Friends.
Încrederea în propria persoană, liniștea sufletească și contribuția la dezvoltarea personală sunt printre cele mai des amintite motivații ale românilor pentru a fi curajoși, familia și atingerea unor obiective reprezentând principalele aspecte care le dau putere în depășirea temerilor. Jumătate dintre persoanele chestionate își doresc să iasă mai des din zona de confort, patru din zece să aibă curajul de a face ceea ce simt și trei din zece și-ar dori să ia mai des inițiativa sau să găsească soluții mai creative la problemele de zi cu zi.
Familia reprezintă pentru mai mult de 40% dintre români cel mai important sprijin, doar 5% dintre aceștia apelând în momentele dificile la un specialist (coach, psiholog), la cărți sau platforme de specialitate, și 33% reușind să se mobilizeze singuri. O parte dintre datele acestui studiu pot fi accesate vizitând platforma România Curajoasă, un demers unic în România de a centraliza, pe regiuni, informații și povești de curaj din întreaga țară.

Legea privind ucenicia se modifica

Standard

Ministerul Muncii a publicat, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2013.

4


Aspectele schimbate țin de durata minima a orelor de pregătire, pentru pregătirea teoretică și practică în cadrul uceniciei.

Alineatul (1) al articolului 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Prin sintagma “durata necesară pregătirii teoretice şi practice prin ucenicie la locul de muncă”, prevăzută la art. 6 alin. (5) lit. e) din lege, se înţelege durata minimă a programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, exprimată în ore de pregătire, pentru pregătirea teoretică şi practică, pe niveluri de calificare, respectiv:
  • a) 360 de ore pentru nivelul 2 de calificare;
  • b) 720 de ore pentru nivelul 3 de calificare;
  • c) 1.080 de ore pentru nivelul 4 de calificare.
 
Proiectul mai prevede și o modificarea articolului 32 privind condițiile de finanţare a formării prin ucenicie la locul de muncă:

  • Finanțarea se realizează din fonduri europene structurale şi de investiţii,
  • Finanțarea se va realiza în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului și a regulilor de eligibilitate, în vigoare la data încheierii contractului de ucenicie,
  • Finanțarea se va realiza cu respectarea condițiilor finanțatorului.
 
Totodată, noul proiect modifică ”Registrul angajatorilor de ucenici”, Anexa 7, prin introducerea unei noi coloane, care să cuprindă informații referitoare la sursa de finanțare. Ultimele schimbări țin de una din sintagmele folosite în lege, respectiv ”Legea nr. 571/2003”, care, în fapt, a fost abrogată, astfel că această sintagmă va fi înlocuită cu ”Legea nr. 227/2015”.

După perioada necesară dezbaterilor publice, în care se pot primi și alte sugestii și propuneri de modificare, proiectul de hotărâre va fi adoptat de Guvern.