Un salar mare poate compensa un loc de muncă neplăcut?

Standard
Merită să stai la un loc de muncă care nu-ţi place doar pentru că salariul e mare? Banii care îţi intră în cont în fiecare lună chiar reprezintă un motiv bun să dai piept zi de zi cu problemele altora? Cum îţi găseşti un echilibru între viaţa personală şi cea profesională în astfel de condiţii?7

Poate că fiecare dintre noi îşi doreşte să aibă mulţi bani. Căci – nu-i aşa? – de aceea mergem la job şi ne zbatem zilnic să ne facem treaba cum trebuie. Unii economisesc şi investesc ca să-şi sporească avuţia. Un trai bun, acesta e un scop în sine.

Dar ce te faci atunci când un job bine plătit devine un calvar? Merită să rămâi la un loc de muncă doar pentru suma frumuşică ce îţi este virată în cont?

Soluţia ideală este aceea de a avea un echilibru între satisfacţiile financiare şi cele de natură non-financiară. Deşi, de cele mai multe ori, negocierile şi deciziile candidaţilor se poartă în jurul salariului, studiile au arătat clar că motivaţia financiară este de scurtă durată şi că, pe lângă această, trebuie să existe şi alte lucruri care să te determine să rămâi pe termen lung la un job.

Un studiu recent realizat de eJobs arată că esenţială pentru gradul de satisfacţie al angajaţilor este calitatea vieţii la locul de muncă. Însă deşi 58% din respondenţi afirmă că poziţia pe care o ocupă în prezent îi inspiră şi îi motivează, 63% din cei care au răspuns la studiu afirmă că sunt stresaţi.

Stresul generat de un loc de muncă în care nu te regăseşti sau care nu-ţi place deloc devine, de cele mai multe ori, suficient de mare încât să genereze schimbarea job-ului, chiar dacă salariul este foarte satisfăcător. Banii se află pe locul al doilea în topul motivelor pentru care românii îşi schimbă locul de muncă (24%), după găsirea unui job mai potrivit abilităţilor şi aspiraţiilor lor (27%). Pe locul al treilea se află stabilitatea (12%).

În afară de asta, mai ales când discutăm despre middle şi top management, candidaţii din acest segment, pe lângă salariu, pun foarte mare accent pe dezvoltarea profesională, pe programele de training, pe beneficiile extra-salariale, cultură organizaţională, mediul de lucru, echipa, nivelul de stres, ş.a.m.d..

Aşa că nu este de mirare că unii candidaţi refuză un post la o companie, chiar dacă oferă salarii competitive, tocmai pentru că toate celelalte criterii nu sunt îndeplinite.

Acesta este motivul pentru care este vital să avem un job care să echilibreze nevoile noastre sub cât mai multe aspecte: împlinire profesională, salarizare, programe de pregătire, echipa, nivel de stres, perspective de evoluţie pe scară ierarhică. În momentul în care avem un loc de muncă mai puţin atractiv sau care prespune un nivel de stres foarte mare, acesta poate fi considerat încă de la început un job pe durata determinată.

Rezultatele vor fi foarte slabe pentru că nu putem avea rezultate atunci când facem ceva care nu ne place sau dacă le avem şi facem eforturi în acest sens, ele vor fi de scurtă durata. Priviţi aşadar un job nou care vi se oferă sub toate aspectele, nu doar cel de natură salarială, mai ales dacă va doriţi un angajament de lungă durata într-o companie.

CUM ÎŢi GĂSEŞTI UN JOB POTRIVIT PENTRU TINE

Fiecare persoană îşi setează propria scară de valori şi un nivel specific al aşteptărilor şi doleanţelor sale.

În funcţie de acestea, el pune în balanţă avantajele şi dezavantajele unui nou job şi decide dacă vrea un salariu mai mare, dar pentru un job mai stresant, sau dacă preferă o remuneraţie mai mică, dar la un job mai aproape de casă.

O regulă clară sau un sfat care să genereze o variantă ideală de opţiuni nu există, tocmai pentru că aşteptările oamenilor sunt foarte diferite.
 

Ei însă pot decide corect atâta timp cât iau în calcul sincer şi serios ce-şi doresc cu adevărat de la un nou job, ce-i motivează şi care le sunt aşteptările. Sunt candidaţi care acceptă de pildă, relocari, tocmai pentru că sunt mai bine plătiţi. Atâta vreme cât înţelegi impactul unei variante de acest gen asupra vieţii personale şi ţi-l asumi, totul este în regulă. Trebuie să înţelegem totodată că joburile foarte bine plătite, fără nivel de stres, aproape de casă, fără overtime, cu un colectiv excelent şi cu şanse de promovare periodice şi permanente, nu există. Atunci, trebuie să identificăm ce anume dorim, ce ne motivează şi în funcţie de asta, să decidem în cunoştinţă de cauza şi să ne asumăm consecinţele.

În cazul în care aţi decis să va schimbaţi locul de muncă, ea recomandă să ţineţi cont de anumite lucruri:

  • – Pregătiri din timp şi rezerve financiare: Acestea îţi vor crea un grad de confort şi îţi vor permite să îţi cauţi fără stres un nou loc de muncă. Astfel minimizezi riscul de a accepta un job nepotrivit doar pentru că ai intrat în criză financiară.
  • – Nu poţi prevede totul: Însă nu strică să fii chibzuit şi să încerci să previzionezi, atât cât se poate, următoarea ta mişcare în carieră.
  • – Banii nu reprezintă totul în viaţă: Îţi asigură, într-adevăr, o viaţă comodă, un confort al unui trăi decent şi îţi pemit chiar anumite extravagante. Însă dacă banii nu sunt echilibraţi de o împlinire profesională, de o viaţă personală liniştită şi fericită, de bucuria că faci ceea ce-ţi place, atunci rolul lor nu mai este atât de important.

BANII ADUC FERICIREA ÎNTR-O MAI MICĂ MĂSURĂ DECÂT POATE NE DĂM SEAMA

Nefericirea oamenilor nu este generată de factori economici, ci de probleme de sănătate fizică şi mentală şi de dificultăţi la nivelul relaţiilor, potrivit unui studiu realizat, în decembrie 2016, de Şcoala de Studii Economice de la Londra.

Eliminarea depresiei şi a anxietăţii ar reduce nefericirea cu 20%, în timp ce eliminarea sărăciei ar reduce nefericirea doar cu 5%, potrivit datelor publicate de cercetătorii britanici.

Când oamenii îşi evaluează venitul sau educaţia, aceştia se raportează la normă locală curentă. Rezultatul este că o creştere a veniturilor sau a educaţiei are un efect minor asupra fericirii generale a populaţiei: dacă venitul unei persoane va creşte, al alteia ar trebui să scadă, iar media ar rămâne aceeaşi.

Acest lucru ar explică de ce în Australia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, rata medie de fericire nu a crescut, în ciuda creşterilor standardelor de viaţă.

În concluzie, trebuie să căutăm în permanență echilibrul între componenta financiară şi cea non-financiară, între viaţa personală şi cea profesională, astfel încât să regăsim zi de zi resursele necesare pentru a fi performanţi, pozitivi şi împliniţi.

Baza legislativă şi normativă a activităţii sindicatelor -VI-

Standard

RECOMANDAREA NR. 159 PRIVIND PROCEDURILE DE DETERMINARE A CONDIŢIILOR DE ANGAJARE ÎN FUNCŢIA PUBLICĂ2.png

Conferinţa generală a Organizaţiei internaţionale a Muncii,
Convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii,şi reunindu-se aici la 7 iunie 1978, în cea de-a şasezeci şi patra sa sesiune;
După ce a decis să adopte diversele propuneri relative la libertatea sindicală şi la
procedurile de determinare a condiţiilor de angajare în funcţia publică, problemă care constituie al cincilea punct al ordinii de zi a sesiunii;
După ce a decis că aceste propuneri vor lua forma unei recomandări care completează
convenţia privind raporturile de muncă în funcţia publică, 1978, adoptă, în această a douăzeci şi şaptea zi de iunie 1978, recomandarea ce urmează, care va fi denumită Recomandarea privind raporturile de muncă în funcţia publică, 1978.
1. (1) În ţările care aplică procedurile de recunoaştere a organizaţiilor agenţilor publici învederea determinării organizaţiilor care vor beneficia în mod preferenţial sau exclusiv de drepturile vizate în părţile III, IV sau V ale convenţiei privind raporturile de muncă în funcţia publică, 1978, respectiva determinare ar trebui fondată pe criterii obiective şi în prealabil definite relative la caracterul reprezentativ al organizaţiilor.
    (2) Procedurile vizate la subparagraful (1) de mai sus ar trebui să fie astfel încît să nu
încurajeze proliferarea organizaţiilor care afiliază aceleaşi categorii de agenţi.
2. (1) În caz de negociere a condiţiilor de angajare conform părţii IV a convenţiei privind
raporturile de muncă în funcţia publică, 1978, persoanele sau organele abilitate să negocieze în numele autorităţii publice interesate şi procedura vizînd aplicarea condiţiilor de angajare aşa cum sunt negociate ar trebui determinate de legislaţia naţională sau prin orice alte mijloace adecvate.
    (2) În cazul în care alte metode decît negocierea sunt urmărite pentru a permite
reprezentanţilor agenţilor publici să participe la determinarea condiţiilor de angajare, procedura aplicabilă în vederea unei astfel de participări şi în vederea determinării definitive a acestor probleme ar trebui determinată prin legislaţia naţională sau prin alte mijloace adecvate.
3. Atunci cînd se încheie acorduri între o autoritate publică şi o organizaţie a agenţilor
publici, conform subparagrafului (1) al paragrafului 2 al prezentei recomandări, perioada lor de valabilitate sau procedurile de urmat pentru a le rezilia, reînnoi sau revizui, sau amîndouă, ar trebui în mod normal să fie precizate.
4. Pentru determinarea naturii şi acoperirii facilităţilor care ar trebui acordate
reprezentanţilor organizţiilor agenţilor publici conform paragrafului 3 al articolului 6 al
convenţiei privind raporturile de muncă în funcţia publică, 1978, ar fi convenabil să se ţină cont de recomandarea privind reprezentanţii lucrătorilor, 1971.7. Actele legislative şi normative naţionale
 

Constituţia României

ARTICOLUL 9
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

ARTICOLUL 40
(1)Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.

(3)Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului,magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.                                                                          

 (4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.

ARTICOLUL 40

(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.

(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.

ARTICOLUL 41

(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.

(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

ARTICOLUL 47

(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.

ARTICOLUL 141
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în
domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.3