Examinare impozit pe gospodarii pe capitole!

Standard

Pozitia CNIPMMR privind impozitul pe gospodarii2Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

Referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare”, CNIPMMR sustine necesitatea luarii in considerare a urmatoarelor aspecte importante:

Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este necesara asigurarea aplicarii principiilor reglementarii inteligente (smart regulation) si anume:

  1. „procesul decizional sa fie deschis si transparent”;
  2. „cetatenii si partile interesate sa poata formula observatii in toate etapele procesului de legiferare si de elaborare a politicilor”;
  3. „evaluarea impactului preconizat si a impactului real al actiunilor in fiecare etapa a procesului decizional” (analizarea posibilelor consecinte economice, sociale, bugetare si fiscale);
  4. „sarcinile de reglementare pentru intreprinderi, cetateni si administratiile publice sunt mentinute la un nivel minim”.

Pentru aspecte practice si prevederi propuse prin impozitul pe gospodarie, v-am pregatit urmatorul material: Dosar impozit pe gospodarie 2017: Calcul, contribuabilii, deducerii si alte informatii utile

Necesitatea asigurarii transparentei si a dialogului social calitativ cu confederatiile patronale reprezentative la nivel national

Desi reglementarea impozitului este de maxim interes pentru contribuabili, pentru noul concept de administrare prin globalizare a impozitului pe venit pe site-ul Ministerului Finantelor Publice nu este publicat decat un comunicat in care se anunta ca „inca de la inceputul anului Guvernul lucreaza la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, asa cum este prevazut in Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal. in acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finantelor Publice analizeaza conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuala pentru fiecare gospodarie din Romania. Conceptul este evaluat de catre o paleta larga de specialisti, atat din partea MFP, cat si din partea Uniunii Nationale a Notarilor Publici, a Camerei Consultantilor Fiscali, a Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si a Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei”.

Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este strict necesara implicarea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national, potrivit dispozitiilor legale in vigoare: dispozitiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicata, care prevede „consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social” , coroborate cu dispozitiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile ulterioare: „Este obligatorie consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii privind continutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact si a Testului IMM, cu valorificarea in mod corespunzator a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificarii pozitiei lor, documente ce vor insoti proiectul de act normativ pana la adoptare”.Referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare” exista numeroase declaratii politice contradictorii care trebuie clarificate ( declaratii privind reducerea impozitarii, concomitent cu cresterea fiscalitatii, prin extinderea bazei de impozitare si reducerea deducerilor fiscale: „Nimeni nu va plati mai mult. Se inlocuiesc cele doua cote de impozitare – 16% impozit pe salarii si pe alte activitati si cea de 5% pe dividende – se inlocuiesc cu 0% si 10%, adica toata lumea va plati mai putin” vs. „ceea ce urmarim este sa largim baza de impozitare” vs. „Ideea e sa scoti din economia neagra toti banii posibili, apropo si de unde incasam ca sa marim salariile: fiscalizam totul” vs. „nu e echitabil ca un salariat care are salariul minim pe economie, dar si venituri suplimentare semnificative din chirii sau dividende sa primeasca aceleasi deduceri fiscale ca un salariat cu salariul minim, dar fara niciun alt venit”).

Necesitatea analizarii impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare

Noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare implica modificari de cota/calcul si plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, in doua transe (1/2 din suma datorata la data depunerii declaratiei de venit global si 1/2 din suma datorata in termen de 60 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global).
in anul 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat (27,7 miliarde de lei) au fost impozitele din salarii si venit. Potrivit programarii bugetare cuprinse in „Raportul privind situatia macroeconomica pe 2017 si proiectia acesteia pentru 2018 – 2020”, in 2017, din impozitul pe salarii si venit, ar urma sa se incaseze la buget 30 de miliarde de lei, adica 11,8% din veniturile totale ale statului.

Plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol in vistieria statului in anul 2018 de cel putin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o crestere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni).

O trecere de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar insemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi incasat in anul 2019 cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 si de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

In Programul de Guvernare se mentioneaza: „Impactul bugetar al aplicarii acestor masuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat in primul an si jumatate, in special ca urmare a cresterii numarului de salariati, asa cum s-a intamplat si in cazul reducerii contributiilor in 2014, cand dupa un an de zile, desi Consiliul Fiscal prognoza o scadere a veniturilor din contributii in 2015, de peste 3,2 mld. lei, in realitate acestea au crescut cu 65 mil. Lei”.

Amortizarea in primul an si jumatate ca urmare a cresterii numarului de salariati nu se va putea realiza fara masuri ample de stimulare a infiintarii de IMM-uri si noi locuri de munca si fara lansarea unor proiecte ample de investitii si cresterea investitiilor publice, fara debolcarea fondurilor europene.

Analizarea impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare trebuie sa evidentieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi incasate dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, precum si a celor 4,2 miliarde lei reprezentand onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai putini rezultate din cotele reduse de impozit, precum si costurile cu care va fi finantat decalajul de incasare si de impozite.

Eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si care vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

Necesitatea simplificarii procedurilor fiscale si reducerea cheltuielilor birocratice si administrative

Reglementarea inteligenta (smart regulation) implica simplificarea procedurilor si reducerea cheltuielilor birocratice si administrative.

In forma prezentata, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui o sarcina administrativa suplimentara imensa (rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata/compensare, control etc.) si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative (4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluiala cu salariile, spatiile si dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi infiintate pentru inregistrarea, evidenta, controlul celor 7,1 milioane de gospodarii existente in Romania).

Mentinerea cotei unice si scaderea impozitarii pe forta de munca

Mentinerea cotei unice este necesara si este de analizat posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu mentinerea actualului sistem fiscal coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca si a retinerii la sursa a impozitului, care asigura simplificare administrativ-fiscala, costuri birocratice reduse, cunoasterea regulilor si procedurilor de catre toti contribuabilii, dar si cresterea veniturilor nete ale acestora, cu 6 puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice si sociale.

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodarii, avand in vedere schimbarile pe care le implica, necesita in viziunea CNIPMMR:
– o perioada de pregatire de minim 5 ani pentru ANAF si cetateni (pregatirea salariatilor si a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare si explicare pentru cetateni);

– asigurarea numarului optim de consultanti fiscali (angajare, pregatire profesionala);

– constituirea fondurilor bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul ca, cel putin 1,5 ani din momentul introducerii nu se va incasa impozitul pe salarii (in practica mai mult ca sigur in primii 2-3 ani nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa platesca.)

Sursa: CNIPMMR2

La 10 ani de la aderarea la UE

Standard

Care este profilul angajatului roman, la 10 ani de la aderarea la UE1

Economia romaneasca se indreapta catre o criza acuta pe piata fortei de munca, numarul salariatilor si gradul de profesionalizare inregistrand o scadere in ultimii ani, fenomen care s-ar putea accentua in viitor.2

Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de KeysFin pe baza datelor statistice publicate de INS, CNP si Eurostat, legate de piata muncii din ultimii 10 ani.

Potrivit studiului, nu exista, probabil, firma in Romania care sa nu se confrunte cu efectele crizei de personal. Indiferent ca este vorba despre programatori IT, ingineri sau specialisti in finante, sunt tot mai multe companii care reclama faptul ca nu gasesc personal calificat.
Dovada sunt statisticile INS care arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625, in 2009, la 59.753, in 2016.
Cea mai puternica cerere de forta de munca este in jurul Bucurestiului, unde statisticile arata ca sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Ploiesti si Constanta. Cu 15.793 de locuri de munca vacante, industria prelucratoare, sectorul de sanatate (8.461) si comertul (5.216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.
„Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009 dar ramane mult sub
nivelul record din 2007 (22.295). Statisticile arata ca sunt la mare cautare si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani”, afirma analistii de la KeysFin.
Potrivit studiului KeysFin, Romania avea, in 2016, o populatie ocupata de 8,45 milioane (privat si sistemul public), fata de 9,35 de milioane, in 2007. Interesanta este si evolutia pe sexe. Daca, in 2007, in tara noastra erau angajati 5,19 milioane de barbati, in 2016, cifra a fost de 4,8 milioane. O scadere mai accentuata, se inregistreaza in randul femeilor.
„Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun”, au explicat analistii.
Criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic initiativa privata, dovada ca numarul antreprenorilor a scazut, in 2016, la 1,6 milioane fata de putin peste doua milioane, in 2007.
„Reculul s-a simtit puternic in economie. Dincolo de scaderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scaderii abrupte a cererii si a inaspririi conditiilor de creditare. In acest interval, au disparut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviti aceasta cifra din punct de vedere al relatiilor de business pe orizontala, in economie, si veti avea dimensiunea reala a impactului socio-economic”, au explicat expertii KeysFin.

Cum au evoluat salariile

Aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, a generat mari sperante angajatilor romani. Perspectivele unor castiguri similare cu cele din Occident i-a determinat pe multi sa isi supraestimeze potentialul financiar, iar mare parte din efectele crizei a fost cauzata de acest fenomen.
Desi salariile nu cresteau pe masura asteptarilor, romanii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au vazut, poate cel mai bine, in bula imobiliara din anii de dinaintea crizei.
„Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare s-au dovedit extrem de paguboase”, au explicat analistii.
Salariul mediu net in Romania a crescut de la 1.042 lei, in 2007, la 2.047 de lei, in 2016. Pe hartie, evolutia pare semnificativa insa, avand in vedere inflatia, acest avans s-a regasit prea putin in nivelul de trai.
Dovada si comparatia la nivel regional. Fata de Bulgaria, tara care a aderat tot in 2007, salariul minim pe economie a crescut in Romania cu 140%, in timp ce la vecini a avansat cu 150%.
Un indicator relevant il reprezinta evolutia PIB pe cap de locuitor. Daca, in Polonia, acesta a crescut, intre 2007 si 2016, cu peste o treime, pana la 11.200 de euro/locuitor, in Romania, dupa o crestere similara de aproape 25%, a patra ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro, in ultimii 10 ani.
Concluzia celor de la KeysFin este ca, in Romania, se observa un decalaj avansat fata de alti membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adica de 4 ori mai mult.

Cine a castigat cel mai mult

Dincolo de comparatia regionala, au fost destul de multi romani, in acesti 10 ani, care si-au vazut veniturile intr-o crestere semnificativa.
Conform studiului KeysFin, cele mai mari salarii, in medie, le-au inregistrat cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 de lei), acolo unde castigurile au avansat cel mai mult in ultimii 10 ani. Un castig semnificativ l-au inregistrat si cei care lucreaza in IT&telecom, unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei, in 2008, la 3.822 lei, in 2015, angajatii din sectorul extractiv; de la 2.287 de lei, la 3.454 lei, si cei din sectorul furnizarii de servicii de utilitati (2.389 lei fata de 3.077 de lei).
La polul opus, s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro.
Din punct de vedere regional, evolutia salariala a inregistrat, de asemenea, fluctuatii semnificative. In toti acesti ani, in Bucuresti-Ilfov, s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, in Moldova.
„Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare”, au explicat analistii.
Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca piata muncii nu va avea cresteri considerabile. Estimarile CNP arata ca numarul mediu de salariati va creste, pana in 2020, la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane, in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, restul la stat.
Perspectiva autoritatilor privind evolutia salariala, pana in 2020, prevede avansul salariului mediu net pe economie cu putin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei, in 2017, la 2.864 de lei, in 2020.
Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga, in 3 ani, la 880 de euro (3.969 de lei), iar cel mai putin in Oltenia, aproximativ 542 de euro (2.442 de lei).
„Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice, la nivel regional, si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca spre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta”, avertizeaza analistii de la KeysFin.

Cand se interzice concedierea angajatilor.

Standard

Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

1

 

Potrivit Codului Muncii, exista doua categorii de interziceri a concedierii:

  • interzicerea concedierii cu caracter permanent
  • interzicerea concedierii cu caracter temporar.

Iata care sunt situatiile care fac parte din cele doua categorii:

Interzicerea concedierii cu caracter permanent:

Este interzisa concedierea salariatilor:pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala;pentru exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor sindicale.

Interzicerea concedierii cu caracter temporar:

Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa:

  • pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii;
  • pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei;
  • pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
  • pe durata concediului de maternitate;
  • pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
  • pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
  • pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau
  • pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat;
    pe durata efectuarii concediului de odihna.

Atentie! Prevederile privind interzicerea concedierii cu caracter temporar nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului, in conditiile legii.

Baza legala: Codul Muncii