Lectia de sindicalism(5)

Standard

Drepturile sindicale în contextul
drepturilor fundamentale ale omului

continuare la:

Lectia de sindicalism(1)

Lectia de sindicalism(2)

Lectia de sindicalism(3)

Lectia de sindicalism(4)

Drepturile fundamentale ale omului sunt acele drepturi care aparţin fiecărui individ – bărbat
sau femeie, fată sau băiat, copil sau vârstnic – pur şi simplu pentru că acesta este o fiinţă umană.

În conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului putem vorbi despre 4 categorii principale de drepturi fundamentale: politice, economice, sociale,culturale.

Repartizarea drepturilor fundamentale după categorii:

I Drepturi politice (Art. 3-21)


. dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.
. sclavajul şi comerţul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor.
. nimeni nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane
sau degradante.
. dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică.
. egalitate în faţa legii, dreptul la o egală protecţie a legii.
. dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice împotriva actelor
care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituţie
sau lege.
. dreptul la prezumţia nevinovăţiei.
. nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viaţa sa personală, în familia
sa, în domiciliul lui sau în corespondenţa sa, nici la atingeri aduse onorii şi
reputaţiei sale.
. dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi alege reşedinţa în interiorul
graniţelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a părăsi orice ţară, inclusiv
a sa, şi de a reveni în ţara sa.
. dreptul de a căuta azil şi de a beneficia de azil în alte ţări.
. dreptul la o cetăţenie.
. dreptul de a se casatori şi de a întemeia o familie.
. dreptul la proprietate.
. dreptul la libertatea gândirii, de conştiinţă şi religie.
.dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării, libertatea de a căuta, de a primi şi
de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de
frontierele de stat.
. dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică.
. dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct,
fie prin reprezentanţi liber aleşi.
.dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa.

II Drepturi economice (Art. 23-24)


. dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi
satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva şomajului.
. dreptul la salariu egal pentru muncă egală.
. dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale.
.dreptul la odihna şi recreaţie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de
muncă şi la concedii periodice plătite.

III Drepturi sociale (Art. 22-25)


. dreptul la securitatea socială.
. dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi
familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală,
precum şi serviciile sociale necesare;
.dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe
sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor
împrejurări independente de voinţa sa.
. mama si copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire deosebite. Toţi copiii, fie că
sunt născuţi în cadrul căsătoriei sau în afara acesteia, se bucură de aceeaşi
protecţie socială.

IV Drepturi culturale (Art. 26-27)


.dreptul la învăţătură. Învăţământul trebuie să fie gratuit, cel puţin în ceea ce
priveşte învăţământul elementar şi general. Învăţământul elementar trebuie să
fie obligatoriu.
.învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii
umane şi întărirea respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile
fundamentale.
. părinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învăţământ pentru copiii
lor minori.
. dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se
bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.
. dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice
lucrare ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor este.

Trăsături caracteristice drepturilor umane:

Drepturile umane sunt inalienabile, adică nu pot fi pierdute la fel cum nu poţi înceta
a mai fi o fiinţă umană.
Drepturile umane sunt indivizibile, adică nu se poate nega un drept numai datorită
faptului că cineva decide că este mai puţin important sau neesenţial.
Drepturile umane sunt interdependente, adică toate drepturile umane se completează unul pe altul constituind un cadru complementar.

1.png

Blocul Naţional Sindical anunţă cu imens regret încetarea din viaţă a Vicepresedintelui Ion Pisc

Standard
În ultimii ani a avut de luptat cu o suferinţă pe care a păstrat-o pentru sine, a luptat din răsputeri şi la final a pierdut.

Screenshot - 31-03-2017 , 12_25_05 PM

În ultimii ani a avut de luptat cu o suferinţă pe care a păstrat-o pentru sine, a luptat din răsputeri şi la final a pierdut.
Astfel, s-a stins un om care a ştiut să fie alături de oameni, cărora li s-a dăruit, aşa cum s-a dăruit misiunii şi muncii sale până în ultima clipă.
Prin moartea sa, lasă un gol uriaş pe care nu îl va acoperi nimeni.
Vei rămâne în inimile noastre pentru totdeauna, Ion Pisc, sindicalist energic şi curajos, puternic şi iubitor de oameni!
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Condoleanţe familiei, suntem alături de voi!

Sursa: Blocul National Sindical

2

Hărțile vitezelor reale ale Europei

Standard
Uniunea Europeană se va deplasa în continuare pe drumul integrării fără să îi mai aștepte întotdeauna pe cei care se deplasează mai încet – aceasta este concluzia unanim acceptată la summit-ul de sâmbătă de la Roma.

Cele 6 viteze cu care, oricum, Europa mergea și până astăzi :

Cancelarul Angela Merkel a confirmat sâmbătă reporterilor ideea că ”toți ne dorim să mergem în aceeași direcție”, însă a precizat că Europa cu mai multe viteze exista și pănă azi. ”O Europă cu viteze diferite nu înseamnă că nu va mai exista o Europă comună”, a declarat cancelarul Merkel la finalul reuniunii de la Roma.

Cancelarul Merkel are dreptate, Europa se mișcă astăzi cu 6 ”viteze” :

1

În declarația semnată la finalul reuniunii de toți cei 27 de lideri ai UE și de șefii instituțiilor europene se afirmă: ”Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde este necesar, dar mergând în aceeași direcție” – o formlare acoperitoare atât pentru nucleul dur, care nu-și mai permite să aștepte alinierea ”codașilor”, cât și pentru zona de est a Europei, care se teme de o fractură a uniunii bazată de ritmul de dezvoltare.
În continuare se spune că acest lucru se va petrece ”așa cum am mai procedat în trecut, în concordanță cu tratatele și lăsând ușa deschisă acelora care doresc să se alăture mai târziu”. O precizare menită să răspundă nemulțumirilor formulate anterior la adresa ideii de Europă cu mai multe viteze de state din centrul și estul Europei, în special de către Polonia.

01

România, în fața unei alegeri strategice.

Standard

Industria Apărării într-o conjunctură sensibilă: România, în fața unei alegeri strategice. SUA sau Europa?

 7

Mari și influente companii americane și europene din domeniul Apărării sunt în directă competiție pentru semnarea unor contracte importante pe piața românească. Fiecare vine cu argumente proprii, inclusiv cu solicitări de onorare a unor promisiuni mai vechi.
Contextul pare simplu: România, stat care a decis să aloce 2% din PIB Apărării, are neapărată nevoie de upgradarea tehnicii sale militare. Însă se află în fața unei decizii dificile, pentru că semnificația opțiunilor viitoare este cu mult mai importantă.
În urmă cu 5 zile, analizând pentru cursdeguvernare.ro implicațiile Declarației de la Roma în componenta de Apărare comună, analistul Dan Dungaciu explica:
”În pasul doi, cred că statelor europene li se va indica să facă achiziții din spatiul European – este important pentru România, pentru relația ei cu Statele Unite în chestiunea achizițiilor de tehnică militară. Va fi o provocare cu miză politică importantă.”
În ultimele 2 zile, delegații ale unor companii americane și franceze au vizitat Guvernul și Ministerul Economiei.
În ciuda informațiilor oficiale foarte sărace în amănunte, pare că România este pusă în situația să facă alegerea strategică mult mai devreme decât s-ar fi bănuit.
Bell-ul american și Airbus-ul francez – în competiție directă la București
Reprezentanții a 3 mari companii americane – General Dynamics, Bell Helicopter și Boeing – s-au întâlnit miercuri cu ministrul Economiei, Mihai Tudose.
Oficial, spune comunicatul oficial al ministerului, ”în cadrul întâlnirilor cu cele trei companii americane am identificat oportunități de dezvoltare ale unor proiecte comune concrete în industria de apărare și de atragere de investiții care pot crea noi locuri de muncă și pot profesionaliza angajații, astfel contribuind la ridicarea nivelului de trai în zonele în care aceste companii activează”.
Bell Helicopters și IAR SA au semnat în mai 2016 un Memorandum de colaborare ce ar putea consta în sprijin tehnic în cazul în care România va cumpăra un elicopter de atac produs de compania americană.
Câteva ore mai târziu însă, la același minister au sosit reprezentanții firmelor Airbus, IAR Brașov și diplomati din Franța și Germania.
La Ministerul Economiei s-au discutat ”principiile unui acord general de cooperare pentru realizarea elicopterului de tip H215M la Ghimbav, în prezența ministrului economiei, Mihai Tudose, ambasadorului Franței la București, E.S. François Saint-Paul și însărcinatului cu afaceri al ambasadei Germaniei la București, Achim Troester”, arată comunicatul oficial.
Airbus a inaugurat anul trecut, în prezența președintelui Hollande, o fabrică de elicoptere la Ghimbav.
În decembrie 2016, compania Airbus Helicopters, divizia pentru elicoptere a gigantului aeronautic Airbus, a trimis o scrisoare oficială firmei IAR SA Ghimbav, controlată de statul roman și cu care societatea se află într-un parteneriat pentru întreținerea si modernizarea elicopterelor, în care solicită informații legate de memorandumul semnat între IAR și compania americană Bell Helicopter, avertizând că acesta “pune în pericol prezența Airbus Helicopters în România”.
Evident, se făcuseră promisiuni: anume că România va fi primul client pentru elicopterele franțizețti de la Brașov.
Curiosul caz al corvetelor. Olanda pare să le fi pierdut, Germania încă are transportorul
Un alt contract militar cu implicații politice puternice a fost ”reziliat” de guvernarea PSD după câștigarea alegerilor: Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a anunțat în luna martie că procedura privind achiziția corvetelor multifuncționale pentru Armata Română va fi reluată, în condițiile în care sub fost guvernare contractul părea că va fi adjudecat de o companie olandeză.
Rațiunea denunțării intempestive a înțelegerii pare să fi fost stringentă, din moment ce aceasta se făcuse prin același Gabriel Leș, care la acea dată era secretar de stat.
Noua putere a blocat în Parlament decizia, oferind guvernului Grindeanu posibilitatea să reia negocierile, poate nu cu toți 8 producătorii care au depus inițial oferte.
Singura colaborare încheiată recent de statul român cu un producător extern care pare încă să reziste este cea încheiată, în noiembrie 2016, de Automecanica Moreni și producătorul german Rheinmetall, care au semnat un acord al acționarilor referitor la înființarea unei societăți cu capital mixt româno-german care va fabrica vehicule blindate.
Proiectul nu a avansat semnificativ de la acea dată.                       01

Obligatia angajatorului de a elibera informatii din REVISAL

Standard
Asa cum orice angajator stie deja, datele privind salariatii unei companii se vor transmite online catre registrul general de evidenta al salariatilor (REVISAL).

In registrul privat/public se transmit on-line pe portalul Inspectiei Muncii, iar transmiterea se face dupa solicitarea si obtinerea de catre angajator a numelui de utilizator si a parolei, indiferent daca angajatorul presteaza serviciul de completare si transmitere a registrului sau are incheiat un contract de prestari de servicii.

Ce documente trebuie eliberate, in ceea ce priveste REVISAL?
6
Ce documente trebuie eliberate, in ceea ce priveste REVISAL?

a) Documente care se elibereaza obligatoriu, fara a fi necesara solicitarea salariatului
Conform art. 8 alin. (41) din H.G. nr. 500/2011 introdus prin H.G. nr. 877/2016, la incetarea activitatii salariatului/persoanei platite din fonduri publice, angajatorii au obligatia sa ii elibereze acestuia o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in specialitate.

Asadar, la incetarea contractului individual de munca, angajatorul are obligatia sa elibereze salariatului o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in specialitate indiferent daca acesta solicita sau nu eliberarea adeverintei. In reglementarea anterioara, aceasta adeverinta se elibera
doar la solicitarea salariatului.
b) Documente care se elibereaza la solicitarea salariatului
– La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligati sa ii elibereze acestuia un extras din registrul privat/public, datat si certificat pentru conformitate, sau o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul privat/public si din dosarul personal/profesional, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.
– La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligati sa ii elibereze acestuia copii ale documentelor existente in dosarul personal/profesional.
– Orice persoana are dreptul sa interogheze, sa solicite si sa obtina de la Inspectia Muncii date din registrul privat/public cu privire la activitatea pe care a desfasurat-o in calitate de angajat/persoana platita din fonduri publice, durata activitatii, sala riul, vechimea in munca si in specialitate, intr-un termen de 5 zile de la data solicitarii.

4

Stimulentul de insertie

Standard
Se majoreaza stimulentul de insertie. Parintii care se intorc mai repede la munca din CCC vor beneficia de mai multi bani
De la 1 aprilie, pentru a doua oara in 2017!

5Orice parinte ar trebui sa fie familiarizat cu termenul de stimulent de insertie, acesta reprezentand o suma de bani de care beneficiaza parintele care isi reia activitatea profesionala inainte de data limita a concediului de crestere a copilului.

In acest context, acesti parinti pot cere acordarea stimulentului de insertie, in cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizatiei de crestere a copilului.

In 2017, stimulentul de insertie se majoreaza de 2 ori

Este demn de mentionat ca acesti parinti au beneficiat de o indemnizatie marita incepand cu 1 februarie 2017. Daca pana in prezent indemnizatia minima era de 1.062,5 lei, de la 1 februarie aceasta va urca la 1.232,5 lei, asa ca stimulentul de insertie va fi de 616,25 lei.

Stimulentul de insertie va fi de 650 lei, incepand cu 1 aprilie

Iar vestile bune nu se opresc aici. Guvernul a stabilit ca stimulentul sa se mareasca din nou, incepand cu 1 aprilie 2017, masura adoptata prin Ordonanta de Urgenta nr. 6/2017. Asadar, stimulentul de insertie va ajunge la valoarea de 650 de lei.

IMPORTANT! Persoanele care realizeaza venituri cu cel putin 60 de zile inainte de implinirea de catre copil a varstei de doi ani, vor beneficia de prelungirea acordarii stimulentului pana cand copilul implineste trei ani.

143

Lectia de sindicalism(4)

Standard

Cat costa o greva?”

continuare la:

Lectia de sindicalism(1)

Lectia de sindicalism(2)

Lectia de sindicalism(3)

Este una dintre întrebările pe care nu le pune nimeni. Cel puţin nu în gura mare. Potrivit
liderilor sindicali consultaţi de SFin, aceasta chestiune a fost mult timp lipsita de interes.
Guvernele postcomuniste nu au încercat niciodată sa pună în balanţă banii pe care i-ar „pierde“
dacă ar satisface doleanţele sindicatelor cu sumele „risipite“ în urma grevei propriu-zise. Sau, în
cazul în care s-au realizat astfel de calcule, ele au fost ignorate ori folosite doar în scopul
discreditării mişcării sindicale.

De exemplu, în primăvara anului 2005 a fost greva angajaţilor de la Poştă. Timp de câteva zile oficiile au fost închise, dar nici acum nu se cunosc pierderile suferite de „patron“, adică de stat. Situaţia este cu totul alta în cazul grevei mecanicilor de locomotivă, declanşată aproape imediat după cea menţionată mai sus. Timp de 20 de zile, cât nu s-a lucrat, pagubele aduse bugetului au fost de 1.000 de miliarde lei vechi (28 milioane euro). Pentru comparaţie, cam în aceeaşi perioada, o greva declanşata la British Airways provoca pierderi de 58 milioane euro pe zi.
Un alt protest important a fost cel al profesorilor, din septembrie 2005. Nici în acest caz nu se ştie cu exactitate câţi bani s-au pierdut.

Cele mai importante greve din Romania


1933- Greva ceferiştilor…………………………………………Salarii şi condiţii de muncă
1977 -Greva minerilor din Valea Jiului……………………………….. Revendicări politice
1987 -Greva muncitorilor de la Steagul RoşuBrasov………………….Revendicări politice
1991- Greva naţională ……………………………………..Pentru apariţia legii sindicatelor
1993 -Greva C.S.I. Fratia ………………………………….Pentru recuperarea zilei de 1 Mai
1995 -Greva natională ………………………Protest la acordarea salariilor compensatorii
1999 -Greva minerilor din Valea Jiului ………………………………..Revendicări salariale
2000 -Greva transportatorilor ……………………………………………Creşterea salariilor
2005 -Greva angajatilor de la Poştă ……………………………………..Creşterea salariilor
2005 -Greva mecanicilor de locomotivă ………………………………..Creşterea salariilor
2005 -Greva din educaţie …………..Creşterea salariilor şi îmbunătăţirea infrastructurii

1 În România de după Revoluţie votarea Constituţiei, adoptarea Legii sindicatelor, încheierea primelor Contracte colective de muncă la nivel naţional, transformarea întreprinderilor în societăţi comerciale, începuturile organizării patronatului au deschis noi perspective mişcării sindicale.
Sloganul prezent la toate acţiunile revendicative de stradă, cu zeci de mii de participanţi, a devenit „Unitate, unitate”. Înţelegând că dorinţa de unitate trebuie materializată şi în forme de organizare, două mari centrale sindicale, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere şi Confederaţia Sindicatelor Independente – Frăţia, au hotărât să fuzioneze. Au mai aderat la această fuziune Federaţia Sindicatelor Libere şi Independente „Petrom” şi Confederaţia Univers, luând naştere C.N.S.L.R.-FRĂŢIA, cea mai mare centrală, care la data fuziunii număra aproximativ trei milioane de membri, fiind reprezentată în aproape toate ramurile şi sectoarele economiei naţionale şi în toate judeţele.
O altă cale spre puncte de vedere comune şi afirmarea crescândă a rolului sindicatelor în dialogul social este tripartitismul. Sindicatele au desfăşurat o luptă susţinută pentru crearea organismelor tripartite proprii societăţilor democratice dezvoltate.
Astfel, în 1997 s-au constituit în sistem tripartit Comisiile Consultative de Dialog Social
care cuprind, la nivel central şi local, reprezentanţi ai organelor administraţiei publice, ai sindicatelor şi ai patronatului. Ele au un rol consultativ în rezolvarea problemelor care fac obiectul unor revendicări, în promovarea unor iniţiative legislative cu caracter economico-social, reconversia forţei de muncă etc.
În acelaşi an a luat fiinţă Casa Socială a Constructorilor, în anul următor, 1998, Agenţia
Naţională pentru Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere. Au mai fost înfiinţate Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
De mare însemnătate a devenit Consiliul Economic şi Social (CES) – cea mai înaltă
consacrare legală a tripartitismului care, aşa cum precizează Legea nr. 109/1997, este organism tripartit autonom, de interes public, constituit în scopul realizării dialogului social dintre Guvern, sindicate şi patronat, în scopul realizării unui climat de pace socială. Atribuţiile CES, domeniile în care are competenţe şi formele de exercitare a acestora, aşa cum sunt prevăzute în lege,corespund prevederilor Convenţiei nr. 144/1976 a OIM.
Un element deosebit de important în buna funcţionare a organismelor tripartite în condiţiile existenţei mai multor structuri sindicale atât la nivelul unităţilor, cât şi la cel al ramurilor şi cel naţional a fost acceptarea şi legiferarea reprezentaţivităţii.
Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă impune probarea aptitudinii de a reprezenta salariaţii, la orice nivel, criteriile de obţinere a reprezentativităţii fiind clar definite, iar constatarea îndeplinirii lor revenind instanţelor judecătoreşti.
În ultimii ani, structurile sindicale care au obţinut reprezentativitatea sunt: C.N.S.L.R.-
FRĂŢIA, CNS CARTEL ALFA, Blocul Naţional Sindical(BNS), Confederaţia Sindicatelor
Democratice din România (CSDR), şi Confederaţia Meridian

Cât costă „lupta de clasă“

– Greva mecanicilor de locomotiva (2005) 28 milioane de euro/20 zile
– Greva de la British Airways (2005) 60 milioane de euro/2 zile
– Greva comisarilor de la GF (2006) 1 milion de euro/zi

1