60% din sumele provenite din vânzarea activelor pot fi folosite pentru investitii

Standard

10

Companile de stat din industria de apărare vor putea utiliza, pentru investiţii în retehnologizare, 60% din fondurile obţinute în urma vânzării de active, în condiţiile în care, în prezent, sumele astfel obţinute sunt folosite pentru stingerea datoriilor, arată un proiect de Ordonanţă de Urgenţă propus de Ministerul Economiei.

Proiectul reprezintă o nouă măsură de sprijin pentru industria de apărare, după ce, la finalul lunii iulie, Ministerul Economiei a propus ca datoriile către buget ale companiilor din industria de apărare aflate în subordinea sa, în valoare de 415,8 milioane lei, să fie amânate la plată până în 2020, când estimează că aceste societăţi se vor redresa. „Demersul legislativ are ca scop dinamizarea programelor de investiţii la operatorii economici prin utilizarea a 60% din sumele obţinute din vânzarea activelor pentru retehnologizarea capacităţilor de producţie pentru apărare. Măsura de aplicare priveşte operatorii economici care dispun de un plan de restructurare sau reorganizare aprobat în condiţiile legii“, se arată în nota de fndamentare a proiectului de act normativ. Companii neperformante, tehnică depăşită Măsura este propusă în condiţiile în care industria de apărare include în special companii de stat neperformante şi dotate cu tehnologie depăşită, iar reprezentanţii Ministerului Economiei susţin că statul, în calitate de proprietar, nu are bani pentru investiţii. „Utilizarea ca ordine de prioritate a sumelor obţinute din vânzarea activelor pentru efectuarea de investiţii este motivată de insuficienţa fondurilor care se alocă cu această destinaţie pentru industria naţională de apărare. Menţionăm că actualele dotări ale capacităţilor de producţie pentru apărare sunt uzate fizic şi moral“, se arată în documentul menţionat.

Cu toate acestea, reprezentanţii statuluui insistă că România poate păstra actuala industrie de apărare. „Pe aceste capacităţi se pot realiza produse şi servicii competitive, la standarde de calitate, numai dacă sunt retehnologizate/ modernizate. Obiectivul privind menţinerea de către statul român a unor capacităţi adecvate de producţie militară care să permită un grad ridicat de autonomie privind înzestrarea Forţelor Sistemului Naţional de Apărare a fost stabilit prin Strategia Industriei Naţionale de Securitate, avizată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi aprobată prin HG nr.1157/2013“, precizează proiectul.

Statul a mai luat măsuri de sprijinire a industriei de apărare după ce Rusia a anexat Crimeea, decizie considerată ca fiind un factor de deteriorare a climatului regional de securitate. Măsurile au avut, însă, efecte slabe, companiile de stat din sector continuând să fie minate de pierderi, datorii şi eficienţă redusă. În plus, tehnologia acestor companii este considerată mult depăşită de specialiştii din sector. În 2014, Guvernul a şters datorii de 1,1 miliarde lei ale companiilor din industria de apărare, însă cu toate acestea o parte din aceste firme „au înregistrat alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate“, a precizat Ministerul Economiei, într-un proiect publicat în luna iulie. Firmele care au datorii sunt: Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Automecania Moreni, Metrom, Uzina Mecanică Bucureşti, FP Făgăraş, Uzina Mecanică Sadu, Pirochim Victoria, Tohan SA, Carfil SA, Uzina Mecanică Cugir, UM Mija, Dragomireşti SA, Electromecanica Ploieşti şi Arsenal Reşiţa. Ministerul Economiei precizează că aceste societăţi nu au beneficiat de investiţii pentru retehnologizare, nici de contracte şi comenzi din partea Ministerului Apărării şi nici de fonduri de la buget pentru menţinerea capacităţilor de producţie pentru apărare. Începând cu anul 2017, bugetul Ministerului Apărării ar trebui să crească la 2% din produsul intern brut (PIB), majorarea vizând în special înzestrarea armatei române cu tehnică modernă de luptă.

adevarul.ro

416 de milioane de lei, amanati la plată până în 2020

Standard

9

Statul a şters acum doi ani datorii de 1,1 miliarde de lei ale companiilor din industria de apărare. Fabricile de armament au făcut însă noi datorii, şi, pentru a le ţine în viaţă, Guvernul le acordă o nouă facilitate fiscală: plata datoriilor se amână până în anul 2020.

Ştergerile de datorii operate acum doi ani au venit cu o condiţie: în cazul în care fabricile de armament vor înregistra noi datorii de tipul celor şterse, vor fi obligate să plătească şi datoriile şterse deja. Prevederea apare în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.25/2014.

Este exact ceea ce s-a întâmplat.

„Din datele prezentate de operatorii economici se constată că o parte dintre aceștia au înregistrat alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate, putând astfel intra sub incidenta dispoziţiilor art. 9 din ordonanţă, respectiv în situaţia repunerii în sarcină atât a obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul anulării cât și a accesoriilor aferente. Obligaţiile fiscale totale (…)care ar urma să fie repuse în sarcină sunt în cuantum de 415.798 mii lei, din care 317.610 mii lei obligaţii fiscale anulate în 2014 conform OUG nr. 25/2014 (sumele fiind curpinse în certificatele de atestare fiscală emise de organul fiscal competent.), iar 98.188 mii lei, obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate”.

Situaţia de mai sus este descrisă în nota de fundamentare a unui normativ emis de Ministerul Economiei prin care fabricile de armament care au acumulat noi datorii vor primi noi facilităţi fiscale. Mai precis, nu vor plăti datoriile până în anul 2020.

Iată ce scrie în proiectul de act normativ:

„Extinderea termenului prevăzut la art. 9 din ordonanţă, prin amânarea la plată până la sfârşitul anului fiscal 2020 a datoriilor anulate.
Modificarea propusă creează cadrul pentru ca, în cazul operatorilor economici care au beneficiat de prevederile art. 2-7 din OUG nr. 25/2014 și care au înregistrat alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate, datoriile anulate să nu fie repuse în sarcina acestora la sfârşitul celui de al treilea an fiscal de la data anulării obligaţiilor. În cazul operatorilor economici care la sfârşitul anului fiscal 2020 de la data anulării obligaţiilor înregistrează alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate, acestora li se repun în sarcină obligaţiile şi accesoriile de aceeaşi natura, care au fost anulate, precum şi cele care au fost acumulate până la finele anului fiscal 2020”.

Executivul motivează decizia prin pericolul intrării în faliment a fabricilor de armament.

„Repunerea în sarcină a obligaţiilor anulate conduce la creşterea plăţilor restante, creează instabilitate, agravează situaţia acestor operatori prin faptul că se poate institui sechestru asigurator şi li se pot aplica măsuri privind intrarea în insolvenţă şi faliment în temeiul prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare. În acest context, riscul ca facilităţile fiscale acordate acestora să nu-şi atingă scopul scontat devine tot mai iminent şi determină, implicit, afectarea gravă a intereselor esenţiale de securitate ale statului român, având în vedere sarcinile pe care acești operatori economici le au prin Planul de mobilizare”, se arată în nota de fundamentare.

Am atasat si urmatoarele:

NOTA FUNDAMENTARE

Lista fabricilor care beneficiaza de facilitati fiscale

Datoriile industriei de apărare

Standard

7

Datoriile către buget ale companiilor din industria de apărare, în valoare de 415,8 milioane lei, ar putea fi amânate la plată până în anul 2020, când aceste societăţi se vor redresa, arată un proiect de Ordonanţă publicat în dezbatere de Ministerul Economiei. Statul a mai şters şi în anul 2014 datorii ale companiilor din industria de apărare de 1,1 miliarde lei, dar o parte din ele „au înregistrat alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate”. Ştergerile de datorii operate acum doi ani au venit cu o condiţie: în cazul în care fabricile de armament vor înregistra noi datorii de tipul celor şterse, vor fi obligate să plătească şi datoriile şterse deja.

Societăţile cu datorii la care face referire proiectul sunt: Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Automecania Moreni, Metrom, Uzina Mecanică Bucureşti, FP Făgăraş, Uzina Mecanică Sadu, Pirochim Victoria, Tohan SA, Carfil SA, Uzina Mecanică Cugir, UM Mija, Dragomireşti SA, Electromecanica Ploieşti, şi Arsenal Reşiţa.

Statul vrea astfel să “amâne la plată până la sfârşitul anului fiscal 2020 a datoriilor anulate” şi să creeze „premisele aplicării unor programe de restructurare şi eficientizare, de îmbunătăţire a situaţiei economico-financiare şi diminuarea semnificativă a plăţilor restante, prin susţinerea de la bugetul de stat a cheltuielilor fixe pentru capacităţile de producţie de interes strategic pentru securitatea naţională”.

În situaţia în care aceste companii “care la sfârşitul anului fiscal 2020 de la data anulării obligaţiilor înregistrează alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate, acestora li se repun în sarcină obligaţiile şi accesoriile de aceeaşi natură, care au fost anulate, precum şi cele care au fost acumulate până la finele anului fiscal 2020”.

Ministerul Economiei precizează că aceste societăţi din industria de apărare nu au beneficiat de investiţii pentru retehnologizare, nici de contracte şi comenzi din partea instituţiilor din cadrul Forţelor Sistemului Naţional de Apărare (FSNA), în special din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN) şi nici de fonduri bugetare pentru menţinerea capacităţilor de producţie pentru apărare.

„Obligaţiile fiscale totale evidențiate în Anexa 1 care ar urma să fie repuse în sarcină sunt în cuantum de 415.798 mii lei, din care 317.610 mii lei obligaţii fiscale anulate în 2014 conform OUG nr. 25/2014 (sumele fiind curpinse în certificatele de atestare fiscală emise de organul fiscal competent.), iar 98.188 mii lei, obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate”, arată documentul aflat în dezbatere publică.

Acesta mai arată că măsurile aplicate de anulare a obligaţiilor fiscale și implicit de diminuare a arieratelor bugetare „au atenuat dar nu au eliminat riscul intrării în incapacitate de plată a operatorilor economici beneficiari” odată cu expirarea celor trei ani fiscali.

Mai mult, “repunerea în sarcină a obligaţiilor anulate conduce la creşterea plăţilor restante, creează instabilitate, gravează situaţia acestor operatori prin faptul că se poate institui sechestru asigurator şi li se pot aplica măsuri privind intrarea în insolvenţă şi faliment”, arată proiectul de act normativ.

Se precizează totodată că riscul ca facilităţile fiscale acordate acestora să nu-şi atingă scopul scontat „devine tot mai iminent şi determină , implicit, afectarea gravă a intereselor esenţiale de securitate ale statului român”.

Începând cu anul 2017 bugetul Ministerului Apărării va reprezenta minim 2% din PIB, unul din obiectivele vizate reprezentând înzestrarea armatei române cu tehnică modernă de luptă.

„Considerăm că sunt create condiţiile ca până în anul 2020 operatorii economici să se poată redresa, să-şi refacă capacitatea de plată, fiind create astfel premisele dezvoltării acestora pe termen mediu şi lung”, arată proiectul de act normativ.

Salariul mediu si puterea de cumpărare

Standard

8

Câștigul salarial mediu net anunțat de INS pentru luna iunie 2016 a fost de 2.086 lei și a consemnat un plus de 0,7% față de luna precedentă.

Exprimat în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a fost de circa 463 euro. Cu acești bani, s-au putut cumpăra mărfuri și servicii în echivalentul a 934 euro la prețurile medii din UE (ținând cont de prețurile mai mici de la noi). Deja cam mult pentru productivitatea autohtonă.

Puterea de cumpărare s-a situat la +15,1% față de cea înregistrată cu un an în urmă, valoare ce a marcat o anumită stabilizare după tendința de creștere din cele trei luni precedente. Românii au ajuns cu veniturile reale din muncă la 158,3% în raport cu referința constituită de luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor).

Vă prezentăm evoluția de la începutul acestui an, lună de lună. Aceasta arată o creștere a veniturilor din salarii de aproape șapte procente pe parcursul a doar șase luni. Precizăm că am utilizat cursul de schimb din luna în care s-a încasat efectiv salariul și am ținut cont de cele mai recente date Eurostat privind nivelul relativ al prețurilor de la noi (49,6% din media europeană)

Sigla-2-OferteSejurRomania.ro_

Creșterea de șapte procente a salariilor reale din prima jumătate a anului în curs a fost într-un puternic contrast cu stagnarea și chiar reculul ( sperăm) temporar al productivității muncii. Situată la o medie de -1,7% pe primele cinci luni din acest conform datelor oficiale ale INS, dar cu perspective de revenire ușoară.

România a intrat deja pe excedent de cerere iar orice majorări ulterioare de venituri se vor traduce în deficite comerciale sporite în lipsa capacității producției interne de a cupla în condiții de eficiență cu viteza de creștere a cererii interne. Asta fără a mai vorbi despre deficitele care se adună în zona finanțelor statului și de presiunea crescută asupra datoriei publice.

De reținut, presiunea cea mai mare de majorare salarială nu vine pe partea direct productivă, unde rezultatele nici nu justifică așa ceva, ci pe segmentul bugetar, stimulat tradițional de apropierea alegerilor.

Tendința de încordare a pieței muncii continuă iar câștigurile de productivitate rămân net inferioare dinamicii salariale (vezi graficele prezentate la raportul asupra inflației prezentat luni la BNR, slide 12/33).

Precizăm că gradul de încordare a pieței muncii este calculat ca raport între rata locurilor de muncă vacante și rata șomajului BIM iar o valoare mai mare indică un nivel mai ridicat al tensionării. Concret, rămân neocupate tot mai multe locuri de muncă dintre cele disponibile, deși numărul de angajați este în creștere.

Din grafic se poate observa cum ne îndreptăm spre situația existentă la finele lui 2008 și începutul lui 2009. Ne reamintim că, ulterior, pe fondul unei conjuncturi nefavorabile pe plan internațional, a urmat ajustarea salariilor și replierea la un curs de schimb euro/leu mai ridicat, care a mai ajustat din puterea de cumpărare crescută artificial.

În prezent NU există motive imediate de îngrijorare, dar păstrarea ritmului de creștere a veniturilor și acordarea de alte beneficii a devenit foarte riscantă din perspectiva echilibrelor macroeconomice. Acestea au fost obținute cu mari sacrificii și ar fi păcat să le pierdem. Semnale discrete de depreciere a ratingului României de către agențiile specializate au apărut deja.

Partea proastă este obișnuința de a obține câte ceva în perioadele de vulnerabilitate a partidelor politice, când se refac jocurile la nivel parlamentar. Or, campania electorală care nici nu a început propriu-zis iar alte măsuri populiste așteaptă deja în sertare, în funcție de sondajele de opinie care vor apărea imediat după perioada de concedii

Contribuția la sănătate

Standard

5

Contribuția la sănătate este una dintre cele șase contribuții sociale obligatorii pe care angajatorii trebuie să le achite la stat pentru propriii salariați, așa cum stabilește legislația fiscală în vigoare. Din articolul de față puteți afla despre cota de contribuție valabilă în prezent, când și cum se declară și plătește contribuția și, în mare, ce beneficii aduce salariaților calitatea de asigurat la sănătate.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (pe scurt, contribuția la sănătate sau CASS) trebuie plătită de către angajatori pentru veniturile din salarii (sau asimilate salariilor) acordate salariaților, potrivit Codului fiscal. Aceasta este una dintre cele șase contribuții sociale obligatorii, alături de cele la concedii medicale, pensii, șomaj, accidente de muncă și boli profesionale și plata creanțelor salariale.

Cotele de contribuții la sănătate, ce sunt aplicabile în acest an, sunt 5,5%, pentru contribuția individuală a salariatului, și 5,2%, pentru contribuția datorată de angajator. Baza lunară de calcul pentru contribuția individuală este câștigul lunar brut (ce include, de exemplu, veniturile din salarii și indemnizațiile de neconcurență), iar baza lunară de calcul pentru contribuția angajatorului este suma câștigurilor brute ale salariatului.

Pentru salariat, plata CASS înseamnă obținerea calității de asigurat în sistemul sanitar autohton și accesul la pachetul de baza reglementat, în momentul de față, prin Hotărârea Guvernului nr. 161/2016. Concret, pachetul de bază include o serie de servicii la medicul de familie (cum ar fi consultații de urgență, periodice, preventive sau la domiciliu), la cabinetul medical, la spital și la dentist (consultații, servicii diagnostice, analize de laborator, spitalizare, tratamente dentare, printre altele).

În același timp, salariații pot beneficia și la domiciliu de asistență pentru urgențe, precum și de îngrijiri medicale (de exemplu, consultații, măsurarea parametrilor fiziologici, îngrijirea plăgilor, administrarea medicamentelor). Actul normativ mai prevede pentru asigurați și servicii de recuperare medicală, dispozitive medicale și medicamente compensate.

Angajatorii sunt cei care trebuie să calculeze și să achite contribuția la sănătate, atât pentru ei, cât și pentru propriii salariați, stabilesc prevederile actuale ale Codului fiscal.Și contribuția individuală a salariatului, și contribuția angajatorului trebuie plătite, fie lunar, fie trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează. Contribuția la sănătate trebuie achitată, așa cum prevede în prezent Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 531/2016.

Salariații pot afla online dacă dacă li se declară CASS și dacă sunt asigurați

Salariații au la dispoziție două instrumente online cu ajutorul cărora pot afla dacă angajatorul le declară la Fisc contribuția la sănătate și dacă figurează ca asigurați în evidențele Caselor de Sănătate.

Pentru a afla contribuțiile declarate lună de lună de angajator, poate fi folosit Spațiul Privat Virtual (SPV), un serviciu online pus la dispoziția contribuabililor de către ANAF. Concret, documentul cu situația contribuțiilor sociale declarate de angajator, prin intermediul formularului 112, poate fi cerut din zona de „Solicitări” (la „Informații”) a SPV.

După solicitarea actului, acesta este generat automat și poate fi descărcat, în format PDF, din zona de „Mesaje” a serviciului online al Fiscului.

Referitor la verificarea calității de asigurat în sistemul medical autohton, această acțiune poate fi făcută cu ajutorul unei aplicații online a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În acest caz, accesul la aplicație nu este condiționat de crearea unui cont de utilizator.

Pentru a face verificarea în sistem, salariații trebuie să introducă propriul cod numeric personal și un număr de verificare, apoi să apese pe butonul de căutare. În cazul asiguraților, mesajul afișat este „Persoana selectată este asigurată”. Totodată, aplicația CNAS informează dacă salariatului i-a fost emis cardul național de sănătate, precum și cea mai recentă dată de înscriere la un medic de familie. Pașii exacți pentru folosirea aplicației pot fi găsiți aici

Sporul de vechime.

Standard

4

Vom analiza in materialul urmator dreptul la sporul de vechime pentru salariati. Este obligat angajatorul sa acorde spor de vechime daca acesta nu este prevazut expres in contractul individual de munca?

Analizand legislatia in vigoare, apreciem ca dreptul la sporul de vechime nu este un drept consacrat de lege, ci un drept conventional, fapt pentru care, conditiile in care se calculeaza sunt prevazute in contractul de munca (individual sau colectiv) prin care a fost stabilit.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national, in perioada in care a fost in vigoare prevedea ca sporul de vechime se calculeaza la salariu de baza. De asemenea, in prezent, in practica, de regula, sporul de vechime se calculeaza la salariu de baza.

In fiecare caz, trebuie verificat contractul de munca in baza caruia se acorda sporul de vechime care trebuie sa cuprinda si conditiile de acordare a acestuia.

In concluzie, sporul de vechime se acorda numai daca a fost prevazut in contractul de munca.

Cand se lucreaza in zile de sarbatoare nationala?!

Standard

7

Legea nr. 53/2003, republicata, reglementeaza Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza si in care angajatorii au obligatia de a acorda zile libere salariatilor.

Conform legislatiei in vigoare in Romania, ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane a fost declarata ca zi de sarbatoare nationala, fara a fi stabilita si ca zi libera. De aceea, apreciem ca in aceasta zi, angajatorii nu au obligatia de a acorda salariatilor zi libera.

De asemenea, Ziua de 19 februarie a fost declarata zi de sarbatoare nationala, potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea 305/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 901 din 4 decembrie 2015.  In aceasta zi se sarbatoreste anual ziua nasterii sculptorului roman Constantin Brancusi.

La articolul 2 al aceluiasi act normativ se precizeaza ca autoritatile administratiei publice centrale si locale pot organiza si/sau sprijini logistic si material manifestari cultural-artistice dedicate acestei zile.

Tinand cont ca ziua de 19 februarie nu se regaseste printre zilele reglementate la art. 139 alin. (1) din Codul muncii, angajatorii nu au obligatia de a acorda salariatilor zi libera.

La data de 18 mai 2015 prin Legea 103 din 14 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 336 din a fost declarata zi de sarbatoare nationala si ziua de 10 Mai. Astfel, potrivit art. 1 din Legea 103/2015 ziua de 10 Mai va fi sarbatorita in fiecare an ca sarbatoare nationala.

Asadar, ziua de 24 ianuarie si ziua de 10 mai sunt considerate zile de sarbatoare nationala si nu zile de sarbatori legale.